Panta rhei
Motto:
Fugit irreparabile tempus.
Vergiliu, Georgicele
Când ești copil, te vrei a fi
Mai mare și numai cu-o zi;
Însă când ești deja matur,
Cu ani mai mulți și părul sur,
Te uiți
Lehamite
S-a săturat poporul de-atâția maimuțoi,
Ce își expun ideea prin târguri și prin piețe,
Învăluindu-și vorba-n mac-mac-uri de rățoi,
Care, cu gușa plină, încearcă să ne-nvețe
Că astă
Nu ţin neapărat să fiu un nume,
Iar la posteritate nu aspir;
Ce îmi doresc, în schimb, pe astă lume
E ca, din când în când, să mai respir.
Şi ca să nu vă dau prilej de hulă,
Că şi de-aţi face-o,
DOMNU’
Școala cea mai bună e aceea în care
înveți, înainte de toate, a învăța.
Nicolae Iorga, Cugetări
Un dascăl – acest erou civilizator al oricărui neam – se
dispersează în masa de elevi pe
Motto:
Vă salut cu frenezie,
Bâțâind din pălărie.
S-adună Tanda cu Manda,
Să combată propaganda;
Să declare fiecare
Tot, pe inimă, ce are.
Tanda, -n general, îi spune
Cum, pe ea, o indispune
Când
Sonetul lumii în care trăim
E-o lume perfidă în noi,
Și noi ctitorim acea lume,
Îi punem la bază eroi,
Și-n vârf măscărici de renume;
E-o lume murdară în noi,
Și noi tolerăm acea
Specialist în mascarade
Și în lătratul foarte tare,
Samson și-a zis: Tu masca rade
Și ține o lecție în care
Vorbești griveilor pe șleau
Despre morala cea câinească,
Ce ar trebui să
Cândva, demult, la mine-n sat,
A fost ca ieri, a fost odată,
Venea, cu ursul antrenat,
Ursaru, -n mână cu o cioată;
Și-n pas vioi, pe lângă el,
Fudul, să-l vadă asistența,
Pășea un țanțoș
Vă spun azi, prieteni, eu vreau să mă-nec
În whisky, în țuică și-n votcă;
Și-n urmă, pe valuri de aburi să plec
Iar leagăn să-mi fie o lotcă.
Apoi să colind ca-ntr-un pelerinaj,
Cu voi,
E-atâta prostie pe lume
Și-atâtea mai am de trăit,
Încât urmăresc îngrozit
Grămada ce o să se-nsume;
Iar ce vă spun eu nu-i eroare,
Că n-am ostenit să-i socot
Pe cei ce-i mai doare în
Bărbați, femei cu fețe pale
Și-un vânt bătând cu repezi pale,
Parlamentari lansând baloane,
Scotocitori de tomberoane
Și câini potrivnici ce le stau în cale;
Copii ținându-se de
- Întristată adunare! Acum nu vă vorbesc eu. Vă vorbește mortul. Asta a fost ultima lui dorință – pe care mi-a lăsat-o cu limbă de moarte – ca, înainte de a fi coborât în mormânt, să poată să vi
Teiul ce trona falnic între ușa de intrare în biserică și clopotnița înălțată la poalele povârnișului pe care era amplasat cimitirul vechi părea un uriaș cu părul vâlvoi, pus de strajă între cele
Ceasul de pe bibliotecă își împrăștia de multișor semnalele de alarmă în semiîntunericul sufrageriei. Era un ceas de masă cu quartz, ieftin, pe care, la vremea respectivă, îl găseai în toate
Fiecare zi se naște înfometată. Foame de timp, foame de spațiu, foame de real, foame de ireal, foame de concret, foame de abstract, foame de inedit, foame de insolit, foame de infinit, foame de nimic
Într-una din zile, către seară, Ion al lu\' Căcărează, ciobanul care-și făcea veacul la târla lui Lisandru al lu\' Socoteli, zis și al lu\' Pricopseală, venea cu stâna de oi de la păscut. Ajuns în
Fiu al satului, Culai al lu’ Porcoi plecase de foarte tânăr într-unul din județele vecine să-și caute de muncă. Peste câțiva ani, se înscrisese la școala de subofițeri de miliție, la a cărei
- Lătratul este motorul existenței câinelui. Este o componentă fiziologică și filozofică, totodată, a vieții lui.
Deviza după care trebuie să se ghideze orice câine este un silogism simplu. O
După ce plecase Marina, Gogu se culcase din nou, pirotind o bucată de vreme. Și pentru că nu putuse să se dezmeticească de-a binelea, se dăduse la marginea patului, unde, stând și aici și moțăind de
Toma se dăduse mult timp de ceasul morții după ce Gogu îi refuzase cererea.
Trăise un timp cu această amărăciune în suflet și nu vedea cum ar fi putut să o înlăture.
Apoi, așa, dintr-o dată, îi
