Gheorghe Aurel Pacurar

Pas de ceata buze cruce
Ganduri line ne ajunge
De minune sarutanda
Lumanarea sangeranda
Cu genunchi
Roditi,
Plapanda...

Preapasind printre lumini
Dand broboanele pe spini.

___________________________

Sens: sangerare de cuvinte din fierbinte spre fierbinte

Se da un inger adevarat.

Iata!
Acest scaun din bucatarie pe care
Ingerul se va aseza
Pana cand scaunul va lua forma
Unei frunti cu adancimi
Sanoase ca lacrimile.

Iata!
Acest suflet curat-curat
Care va fi la haituiala
Vanator si vanat
Deopotriva,
Pana cand disparand
Va ramane fuga.

Iata!
Nu se va mai vedea nimic
Pana cand ingerul
Intr-un sfarsit
Va plange mai abitir

Mi-am alergat in dimineata asta scuturandu-se de ceata gandurile prin inima abea (stiti deja ca la mine e cu e ca o gurita abea intredeschisa) dezmortita de intunericul cliparit cu cifrele rosii de ceas ba la 1:11, ba la 2:22, bala 3:45...Parca fatidice de la o vreme de vremuri...Si m-am dumirit intr-o curba tarzie cu un Kaesebretzel la butoniera: un suflet cu picioare lungi si ochii mari si buzele senzuale face mai mult, inestimabil mai mult decat orice trup cu atributele cu pricina...Si mai ales ca prin ochi se ploua uite-asa cu iubirea ei pentru mine de mi se face asa o ridicare de la suferinta ca de la o masa...satul...si cu o cruce mare catre icoane. De Foame.
Sarutmainile pentru viata!

Cred cu incapatanare ca Dumnezeu, Bunul si Dreptul, ingerescoinspira pe uniiiiiii oameni sau mai abitir spus Isi face daruri de dat pentru unele dintre numele unor purtatori de inimi curate a de primirea Luminii...Cred cu disperare ca Dumnezeu, Unicul si Nemultiplicabilul, a daruit suflare de simtire, scriere, mantuire unor inconjuratori de suflete lumanaros vesnicos aprinse pentru drumurile glezneadulmecatilor plecatilor. Iata de ce de ziua intamplarii nasterii daruim de la noi un tort de ingeri ca sa-i fie papilosufletescofericire de dus catre Cuvantogolgota Cuvantocrucea-i de stele.

Trimitere: La multi ani!

Destinare: La multi ani!

Sunetoprelungire: Laaaaaaa multiiiiiii ani!

Cu o coasta albastra
Ingerul
Pierdut intr-o secunda umeda si respiranda
Presimtii aerul curbelor
Buzelor
Senzualelor
Si alungoumbroasa ei prelingere
Fina,
Lunga, Gingasa
Ca respirarea ascunsa
A puiului in somn
A somnului in vis
A visului in zambetul acela
Imbratisand
Serpuind
Pragurile Luminii
Si ale raiului...

Rasul pogorand in subtirea
Linie a ochilor
Desenand orizonturile
Iubirii
De ingeri

Caly-albastra lumanare
Mult a plans in zambet are
Aripi ninse ingeresti
Stele, cer-imparatesti...

Zana inger din povesti.

Tort: Sens Alina, Ziua Lina, palme-n spini gemand Lumina.

Hallo Dominique,

Wir bedanken uns für Ihre schöne Wörter. Wir heißt es ich und meinem Engel ;-)

Ma ingemanez cu insami mirarea aceea rotita de cu centrifuga curgere catre trecuturile pulpoasosalbatice din care tanjeam mangaierea varfulimbuita a aerului fierbinte si vibrand prin firele ridicate a strigat dinadins...

--------------------------------
Deci: Senzatia s-a prelins, s-a gustat si s-a nins
Adica: lumina primavarind prin mugurii treziti cu un suras
Preis: se da ingerul ciugulind urmele pasarilor plangande

Da! Celei mai dorite dintre linisti...Undeva dupa o plomba de stanci, sub lamele vantului de noapte, sprijinind stelele-n ochi si unghiile inca fierbinti de sangele tasnit de cu ziua si inga clocotind in praful amagirilor varfului morganic...De cu ger se naste linistea in toate...

Se da ingerul linistii ghemuit tainic inaintea unui foc cu lemne trosninde...

-Ce faci aici?
-Stau in mugurii de floare sia stept - ascuns, vezi tu? - sa vina iarna.
- In miezul primaverii?
- In coaja merelor vor simti ascunderea mea...zemoasa...si va zambi asa cum numaie a stie...Stiiiiiii?
- Hm...Ingere sangere...
- Cine zice ala ii...
- Simti? Miezul il simti? Roaga-te Lui! Si ingerilor venind in chip amirosind a mere...Coapte?
- Unde mi-ai pus inima mai?
- Este bine...in tara ingerilor...cu chip de sambure de mar...sa creasca...:-)
- De ce zambesti ingere? Sangere?
- De ce nu? Si ingerii se ucid...nu-i asa?
- De vanatoare vorbesti?
- Ce rana porti tu la inima mai? Faci mere cu lacrimi...Este?
- Este ingere...sangere...

Se da un inger amirosind a mar, sambureic si lacrimos...care umbla prin iarna descult si pe jos...

Ochi de aripi de ingeri stateam...Ningea in primavara peste petalele florilor de mar...Risipeam privirile negeometrizate si vibram nevazut in ritmul nevederii de tremurul petalelor atinse de saruturile desperecheate ale cerurilor...Nu auzeam vocea mamei care soptea: \"N-o sa vem mere anul asta...\"...Auzeam numai oftatul ei si atunci, de atata dragoste ii strigam: Mama! Mama! Au sa fie mere albe si dulci caci uite ce frumos miroase totul in jur...Mama zambea si ma mangaia pe cap insa stiu, stiu ca-n serile prea lungi si prea singure, cand eu ingeream cuminte si copilaros in asternutul moale, punea rebusul de-o parte si cauta cu ochii in noapte lucirea marului alb, pufos si inmiresmos de secunde...Si nu-l vedea desi zambetul meu mascat ii resemna cu ochii mereu bulgarul alb de pe cer lucind atarnat amirosicios in crengile marului din fata...Zambea apoi, numai asa pentru ea, ma mangaia pe cap si stingea lumina...Undeva departe dispre luminile licuricilor se valvata inspre orizonturi un mar mare, alb si amirosind a lumina sperantei ce avea sa vina...eu copil, mama Lumina...Azi mangai capul copilului meu balai si buzele rosii ale iubitei le sarut si zambesc mangaind agale prealunga lumina laba de la gleznele pana la indoit deaspura parului de aur bratul sau si simt in zambetul ei cu gropite inmirematul, marul, albul meu...

Si sfant preaierbuind tacut
Sub frunzele cazand preamult

In raiul melcilor tacuti
Cu pasii lini si miculuti
Sunt ingeri melci pasind tacuti
Icoane-n ierburi de desculti.

Se dau doi ingeri cu pasii mici. Cu rani in suflet zgarlibici.

Prosopon, greculeste zis, defineste diferenta individualului inaintea intreitului. Unul in fiinta intreit in persoane...Daca persoana asa te-a sfatuit a facut bine caci iata te-ai generalo-maresalo-instelat. Despre taisul lacrimilor stie de cu seara noiembrie si de cu zori decembrie...Intre ele doar genunchiul infipt a resemnare intre frunzele moarte...Deci: zbor inalt si respirare lina fara oftaturi in clipe sa-ti vina.
Se da: Inger de Lumina.

Pentru ca sa nu-ti mai fie teama niciodata iubita mea cu ochii azurii de posibilele intalniri:

Te mangai sfant pe fruntea ta lumina
Cu rani de ingeri risipite-n clipe
Se naste-n muguri viata noua, plina
Din rupte aripi se renasc aripe,

Te-am asteptat de visuri impletire
Si ras zglobiu cuminte slefuit
Si m-am nascut pe urma ta iubire
Sa-ti tin caus de palme la zenit,

Am fost plecat in iad sa strang tacere
Si am urcat din lume intre sfinti
Sa-ti fac pe veci, pe frunte mangaiere
De miere cu lumina pe ochii tai cuminti,

Am sa te repictez cu ochii mei
Si-am sa-ti sarut si urmele la glezne
Am sa ma dau si cailor sub sei
Sa-ti dau de stele drumuri fara bezne.

Sa-mi sprinin palme de lumina
Pe sanul tau preafrematand aprins,
Cu generatii frunze fara vina
Sa te-ntomnez cu oasele preastrans,

Sa-ti mangai ochii cu saruturi clipe
Sa-ti pun din suflet ruga lina
Despresuratii ingeri de aripe
Sa impresoare pantecu-ti, senina,

Sa tangui vant prin parul tau
Sa ma alunge iarba de pe buze,
Sa-ti pun la glezne sensul meu
Sa-ti dau in vise gemete confuze,

Sa-ti inimesc bataile o clipa
Sa mi te simt dormind in pieptul meu,
Sa-ti faci din palma mea aripa
Si sa-l atingi usor, pe Dumnezeu.

Ma uit la inger si el se uita spre poza de pe prima pagina...Frumoasa prima pagina...Vad ca a devenit o ingerire de lumini de la o vreme..si e bine...ne iertati frumoasa doamna sau domnisoara - imi este martor ingerul si cei ce zambesc usor ca le cam; mama ei de viata-piata; confund - bucuria de a va citi de la cap la coada...asa o fi...cum zic oamenii astia destepti...oare ce zic de implicatiile sociale ale internetului? dar de suflete?...cam putin nu? Hai sa ne scrieti o poezie...vreti?

Balans de fluturi dezmierdati
pe ochi, pe pleoape, peste pasi
cu ingeri albi nerepetati
ne ploua degete cu basi,

am sa ma drum cu tine-o clipa
si-am sa ma impletesc prea lin
am sa ma picur zboruri sub aripa
si-am sa ma bland sarut la san,

am sa-ti adie peste buze
si-am sa-ti sorbire lacrima usor,
in mandarine semnele confuze
am sa ma nasc usor sa ma mai mor.

O gramada de ingeri apasati si trantiti cu gramada de vulgara stergere de fecale cu o gasca intinsa drept pricina - imagini de filme albe si negre a la pisica - si neasemuita credula nebarbateasca mangaiere pe tampla intr-un parc de primavara dormind...In somn parea lumina alba aproape ingeresca...Aripile adunate sub cap si deselata desfacere a de gat lung avea sa arunce gustul parapetilor separatori de variante ieftine in lacrimile ingerilor iesiti la sacrificiul ne-al-lor...Vanatoare de ingeri vulgara despletire de sangeri...Catalepsie de simturi balanganisnu-di tatele ametitor...creme si tratamente de inimi...in rest pene si rani de ingeri in nestire...

\"Eu ii aud pe nenascutii caini / Pe nenascutii oameni cum ii latra\"...George Ren about TRP si o palida lumina de luna...cade sau se mangaie pe urmele secundelor...poate da...poate nu...

Sabii de zambete lungi in teci sangerii si suave ca fardul intins pe obraji, ca strigatele lasate fara de limitele subliminale si mai ales languroasa poveste a copilei uitate in iad ca sa faca lumina celor inca necuprinsi de apasarea sufletelor...Defrisari cu coapse copilaresti-femeiesti si brocarturi grele si costume de stele si palme risipite printre apele curgand...Pe pante ascunse trosnind matasea coapselor ascunsa de ciorapi fini si bijuterii ascunse de rara lor luminare...Lampadare...Tumultul porcilor ancestrali cautand malul de mare cu iuteala stancilor nedefinite sub balansarile greoaie...Fantasme de alb in noroaie de negru...Dimineta, cazuta de pe pat, mana suava cauta buzele risipite azi noapte pe coapse...

Deschidereosenzatia si alergarea spre limita desuetului se face cu tatele inegale scoase afara si etapate la orice gura de surprins...Apasari de coapse serioase si de gemete tipate ca intr-un roman de kafka cu k mic si nu mare caci senzatiile nobile se poarta de la salul pentru guta si pana la Edelweiss numai cu sangele curgand spre galben...Venele expuse spre vanzarea pe tarabe nu are neaosa si obraznica dezbracare pe bezne arabe si nici respirarea emiramidei deasupra cetatilor...incercare palida de mana morbida nascuta pentru suferintele celorlalti - de sapte ori cate sapte nu?- trandafiri resemnati in glben din lipsa de rosu sau albastru celest...cer de stele pe retinele imbujorate si printre gratiile camasilor de forta sudoare lina pe terminatiile nervoase la rand...picatura de apa calda, pe vana lenesa, cu dusul, la rand...