subiectul se prăbușește în obiect

iti multumesc dar nu e doar asta. mai mult nu voi spune fiind ocupat cu cititultextelor recomandate.

prima strofa e f misto! clean and non-humanitarian

ciudata remarca ta cu umanitarul. m-am simtit foarte inuman scriindu-l. mie mi se pare absolut egoist de la inceput pana la sfarsit. ca si cum as avea o parere asa de buna despre mine incat nu pot sfarsi decat prabusit umil la picioarele mele. cel in care cred este o amintire mai mult intuitiva cu mine mai mare. de mine ma rog cazand in genunchi si atunci neiertator imi dau un pumn imens in gura.

cazute peste subiectul \"tine\", imi vine sa joc un fotbal si sa ma p.s pe prima strofa, dar imi amintesc brusc de redactia unui ziar unde eram pus sa stau cu capul in jos. Salutari din Amsterdam si aplauze.

ai grija sa nu te curentezi sau si mai rau sa stai cu capul in jos cand te pisti. apropos...mai ai salopeta aia rosie ]n care iti cautai in pedagogic organul se ii determini identitatea? aia in care veneai la radio cand eu puneam muzica si tu lucrai? Amsterdam? vrei sa zici satul de vacanta cu iarba in loc de mici?

...să privească-n sus săracii care sapan-n cimitire și-ngroapă carne pentru pâine
... mă prăbușesc și eu în mine ... le trec fulgerător celor ce-mi stau în inimă prin inimi.
.. sunt versuri care se scriu, sunt versuri care și mai grav se publica, purtand cu ele nimicul celui care le-a scris, si sunt versuri care în alunecarea lor ating firescul lucrurilor marete prin trairea lucurirlor marunte.
bat palma in palama si spun, ca am citit poezia ta cu usurinta și cu placere.
nu multe sunt textele recomandate care mai și merita citite.

Hm. Pentru ca nu e un chat privat si timpul meu liber, am sa inteleg in afara patologicului ce vrei sa-mi transmiti, cu regretul ca din tastatura asta facuta pentru olandezi.... in loc de \"pun\" a iesit un \"p.s\", nu lipsit de farmecul contextual si dupa cum vad nici atentia ta testosteronica :-))

Am avut, intr-adevar o salopeta rosie, de salahor, pe care o purtam doar in contexte insalubre. Pentru ca ai amintit, inclusiv la acel post de radio la care am fost invitat sa fac cateva emisiuni. Erau platite bine, cat sa creeze in jur impresia ca lucrez, si da puneai muzica dar nu imi amintesc alte detalii, tu ai fost concediat dupa ce am venit eu, cred ca fara nici o legatura cu venirea mea in redactie.

Pedagogicul era un colegiu care ramasese tributar elitismului interbelic si unor norme desuete; salopeta mea rosie de atunci era o metafora a fixatiei in etichete, care scoase din contextul istoric, aplatizau \"organul\", distrugand spontaneitatea si elanul creator. In salopeta insa, devenea suficient de vizibil. A fost si un consiliu unde s-a discutat exmatricularea mea, ramasa doar o propunere pe care 90% din profesorii de atunci au respins-o, te asigur, nu pentru din motive religioase, sau pentru ca ma cheama Rosentzveig, si nici pentru ca salopeta era rosie.
E fain ca mi-ai amintit.
Mai treci.
Shalom!

că prima strofă e chiar prea umanitară. e o metonimie ideatică, nu stilistică, o figură de discurs care se și explică în ultima strofă. poate așa simțea autorul nevoia știu eu dar dacă e să vorbim de abisuri și inumanități în sensul abia perceptibil al textului, acolo sunt, la nivelul discursului tragic între eul (egoistul)liric și receptor. aia e tragedie inumană în stare pură...
în sfîrșit, io-te că mă găsii și critic postmodernist da\' sigur că Leo avea dreptate să recomande producția de față. merită toată susimea. și evident aplauzele noastre. mai puțin salopete în bălării...:)
Victore bate palma aici...:)
amical,
geo de asztalos

voiam să spun: TIZULE bate palma aici...te-am botezat...vin cu un miel...:)
mea culpa. still, amical,

ca ai scris un comm al naibii de fain ca poem:))