casting

ȘARLIZ

pe unde umbli? misiunea îți va schimba viața. e ultima șansă. ultima picătură de urină. după ea, istoria și-o va scutura de câteva ori și o va băgă la loc în pantaloni. întoarsă pe dos ca o mănușă. adâncimea ei. asta se cere. acum încerc să văd cât de departe pot ajunge, trecându-mi mâna prin țeste de maimuțe. îmi place cum artăți? (dresoare de coioți?) cu tine vorbesc... nu-ți face griji, ești doar intoxicată cu femeie. când fluieri îți sare-n ajutor nanoadamul antrenat s-accelereze pe sute de liene.

CHEIT

pământul permanent la ciclu-albastru de femeie verde. sânge hrănitor. bogat în alge și în pește. ornat cu dungi de lună și dat prin praf. ea plutește pe fețe de planete. titanicul o urmează îndeaproape ca un câine credincios. destin, pe-nțelesul tuturor. și toate astea doar pentru că planeta nu folosește tampoane și marea îi curge fără rușine dintre picioare.

NICOLE

am dat la maxim gândul cu tine. ești fetița mea preferată din desenele manga. în ele ochii flutură din lacrimi. ce dacă ai luat purici de la ecran. nu-i ăsta motivul principal. lasă-mă să te scutur. ești plină de mătreață. acum e mult mai bine. să nu ne relaxăm totuși. noaptea frige. are pojar. se vede cu ochiul liber dacă-i scoatem toți norii. e plină de bubițe pe corp. și noi ne bucurăm de răul celuilalt în timp ce una, luna, doarme ca de obicei cu întunericul tras până la gât. altfel este frig sub noapte. noroc cu ea care știa și mai avea în poșetă una de rezervă.

NADIA

să executăm un spagat cu viața-gimnasta. comform regulamentului. cu dreptul înfipt bine în groapă și cu stângul în mamă. sau invers. nu are nici o importanță, PERFECT PERFECT se aude deja. ne zâmbim. colțul gurii dispare cu vârsta și celălalt pleacă să recupereze cadavrul tăiat în bucăți ascunse-n oglindă pe undeva. prin arborele geneanologic al toamnei. cântăm puțin la roșul întins pe jos. planeta s-a rujat sub noi. arbitrul fluieră dintr-o frunză nike sfârșitul exercițiului. un moment de intimitate! zis și așa. așa... e bine. Japonezii ne fac fotografii și nu mai au timp să ne privească.

CIOCIOLINA

dintre unu și doi, sau doișpe noaptea la mijloc, țâșnești direct de gâtul dimineții. e ziua ta? la mulți ani. și o pupi direct pe lumina din obrazul lumânării. a fost o noapte la comandă. croită pe măsurile noaste. oprește-te iubito. altfel îmi voi da drumu. îmi voi păta pantalonii din cer negru călcat la linia orizontului, direct pe prohab cu o crustă uscată de stele fără fund.

CRISTINA

cu toată viața la carne-n buzunare, are și creierul mii de picioare, trăiesc la timpul mai mult ca frumos, într-o ruptă lume de lumină. cerul de zi transmite de sus color, difuzând ,din clipă-n clipă, reclame la zbor. cerul de noapte nu are semnal, el doarme la ora asta ca fiecare cer normal visând doar stele interpretate în purici pe ecranul negru de sub pleoape. ea se apropie tiptil. întâi îmi simte cerul din priviri. aici se oprește. din prima. este prea mic? panică. sigur nu încape în el. albastrul este strâmt și căprui? dacă nu îi vine bine la mâneci? dacă stelele nu sunt lipite corect și se vor prăbuși în burtă peste copil? dacă luna intră la apă și-o să mi se-nfigă-n cur la fiecare pas? dacă soarele nu este original, de firmă? dacă norii de silicon se sparg? dacă ploaia îngrașă? dacă fulgerul și întunericul nu se asortează cum vreau? dacă tunetul nu se dansează? dacă ceața nu îmi ascunde cearcănele? dacă seninul provoacă dependență? dacă zborul mă jefuiește de aripi? dacă umbrelele nu mă țin la suprafață? dacă fac frunze uscate la rinichi? dacă linia orizontului are tocuri de muistă? dacă curcubeul are șapte limbi și eu am o singură pizdă? dacă dumnezeu știe că dumnezeu există? îmi simte lumina cum îi virusează tot sângele. se joacă și în nocturnă? apoi îmi simte pământul de sub picioare. pământul drept și pământul stâng. e spart? sigur are o supapă pe undeva. o gaură în talpă. să-l ducem la vulcanizat. nu există unul de rezervă nici la farmacie? dacă corpul se dă doar pe rețetă?

PATRICIA

să mă afund în jungla din fotoliu cu cocteilul la-ndemână. urmărind. o provocare. paiele mai bătrâne au tot trăit asta. Dumnezeu trage prin ele din diavol până le înfundă. după care le spală și ele se dizolvă pe loc în pahar. se amestecă cu lichidul și fiecare aleargă foarte repede. să fie el gura care se bea singură cu paiul pe plajă la umbra preotului. sufletul are încredere numai în soare. îi spune totul. așa comunică ele. cu paiul de om prin care Dumnezeu își astâmpără setea de diavol.