Explozia unui cuvânt

Va fi în curând, va fi în curând
explozia unui cuvânt,
va fi în curând, va fi în curând,
în peștera versului sfânt.
Solidifică-te, lacrimă,
lovește precum sunetul
în ușa tăcerii!
Calm, un orizont se zărește
dincolo de limita cuvântului,
te duci către el -
distanța aceeași rămâne.
A fi om trecând în pâine,
a fi pâine trecând în om,
în veci, tot același atom
va ține echilibru-existenței.



Va fi în curând, va fi în curând
o mare doar lacrimi purtând,
va fi în curând, va fi în curând,
prin veacuri iubirea purtând.
Demult zace-n mine cuvântul,
adunând forță cât dinamita,
va exploda, eliberând ideea
strânsă în menghina gândirii.
Da, sunt cu mult mai aproape,
chiar dacă accept, bunăoară,
filosofia racului,
chiar dacă înaintarea
nu mai e posibilă
sunt cu mult mai aproape
de ritmurile sublimei tăceri.



Va fi în curând, va fi în curând,
explozia unui cuvânt,
va fi în curând, va fi în curând,
cenușa tristeții purtând.
Sunt neutru la seducția clipei,
imaginea devine-o constantă,
așa cum pentru bătrâni este moartea.
Salcâmii-nfloresc și se trec,
vei spune inimă: \"Și dacă...\"
S-or veșteji trandafirii
în preajma pletelor moartei
și viermii vor spune: \"Ce dacă?\"
Înțelepciunea universului
străbate prin fiecare atom al său
și existența prin sine se explică.



Va fi în curând, va fi în curând,
în viața născută de-un gând,
va fi în curând, va fi în curând
explozia unui cuvânt.