spațiul acesta așa de răbdător

Domnule, e ceva ce nu merge în textul acesta. Cred că primul vers, și de acolo \"spațiu aproape rotund\". Cercul este rotund, adică locul comun al tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix, numit centru, situate în același plan. Cred că nici sferic n-ar merge, din cauza acelui \"aproape\" - care conduce la concluzia că autorul știe cum e spațiul, întrucât, printr-un grad de comparație, îl raportează la ceva(rotundul, în cazul de față). Vor fi fiind \"virușii mutanți\" de vină?

Ioan Jorz, mi-a plăcut geometria în spațiu, dar am fost luat de valul metaforic, nu de \"virușii mutanți\", chiar de sunt adversarii noștri. Mulțumesc, dar, din păcate, acum și-a pierdut orice legătură cu textul observația ta, de altfel, pertinentă. Poți veni cu alte răutăți, oricum, nu cred că voi lăsa mult timp poezia aceasta, odată ce am șters chiar și texte bune.

George Pașa, a fost o mică răutate din partea-mi dar trebuie să recunoști că \"pe harta spațiului acesta aproape rotund\" nu mergea, era pretențios spus \"harta spațiului\". Sunt aproape sigur că acum citesc textul în forma inițială, dar pentru că ți s-a părut \"ușor patriotard\" ai ales varianta cu pricina la prima postare. Fără supărare! Cu amiciție,

\'pe harta acestui spatiu\' este chiar ok. deschide posibilitati. orizonturi. poate fi orice spatiu. asezati un deget pe inima. asezati un deget pe frunte. iata harta acestui spatiu.

de ce ati schimbat? \'pe harta acestei tari\' e cumva asa, intelegeti si dvs. cum.

titlul e bland si intelept. imi place.

daca imi este permis: as fi spus

spatiul acesta ATAT DE rabdator

cuantificand intr-un fel rabdare, si nu expozand-o. ce parere aveti?

sper sa nu par deplasata. mi se pare ca se schimba un pic.

inceputul textului este unul bun, chiar daca motivul hartii corporale si al ranilor a fost uzitat in poezie

pe harta aceasta,
pui degetul în oricare punct și simți
cum acolo se deschide o rană.

cu mentiunea de a fi scos \"acolo\"
aceasta arata apropierea
acolo arata indepartarea si oricum oricare punct sugereaza deja locatia

pui degetul si simti
cum se deschide o rana

consider sfarsitul fortat
nepoetic

Mă uimește existența atâtor păreri la un text fără pretenții, pe care doream să-l șterg, dar m-am răzgândit, pentru că are un mesaj precis (chiar și prin acel final, sau mai ales prin acel final, domnule Caragea). Sunt uimit deoarece texte pe care le consider mai bune au trecut neluate în seamă.
Alexandra Bogdan, e corect ce spui cu privire la prima formă a versului 1, dar și acum se păstrează același sens. În ceea ce privește titlul, forma propusă de tine și cea actuală sunt echivalente, deși există mici deosebiri de nuanță.

Iounuț Caragea, te poți gândi și la sensul denotativ al cuvântului \"hartă\". Am eliminat adverbul, ai dreptate, n-am fost atent. Despre final, e doar o părere, pentru mine nu e nimic nepoetic dacă exprimă ce gândesc sau ce simt.

Ioan Jorz, nu mă supăr.

Vă mulțumesc!

da, si eu ma gandeam ca textul are un mesaj foarte precis...ca o foarte cruda ironie...sau poate, mai degraba...autoiroinie?...hapciu din mijlocul manifestarii!...paradoxal, ranile *inconstientului*, mereu la suprafata...felicitari, George Pasa, pentru o scriitura desteapta!

doar gandul de-ar atinge
harta ranilor s-ar face
fantana ori cicatrice

până și izvorul, de-ar putea,
s-ar întoarce în sine,

privighetorile ar amuti
pâinea s-ar face vin
indelung rabdatorul
l-am rastigni

Iată două vizite neașteptate, care mă bucură. Prezența lui Yannelis sau a Ioanei Matei (wwwhhhyyy?) constituie un semn bun.

Ioana, ai sesizat că se mai păstrează ceva din acel \"puls\" oprit. Nu știu dacă e ironie (sau autoironie), dar în mod sigur \"fragmente\" din/de sine. \"Scriitură deșteaptă\"? Aș fi preferat una de calitate. Mulțumesc!

Ioan-Mircea, ceea ce spui în \"joc secund\" e o interpretare fidelă \"structurii profunde\" a poeziei. Adică tot ceea ce nu s-a spus în mod direct. Da, \"îndelung răbdătorul\"... Ceva ai să mai găsești în \"o cruce\", textul meu atât de citit, dar asupra căruia se tace. Mulțumesc!