Poezie
Pulsații
1 min lectură·
Mediu
- Aș vrea să fiu pământ, -
îmi spuse luna zâmbindu-mi molatic, -
aș vrea să fiu pământ!
Să curgă izvoarele prin văile-mi goale,
să simt explodând pe mine vegetația.
Ah! enorma foame de verde ce-o simt,
contemplându-mi pustiurile.
- Aș vrea să fiu stea, omule, - spuse pământul, -
aș vrea să fiu stea,
să privească timpul la mine cu ochii săi reci,
să tacă
și, mai știi,
să se îndrăgostească de mine.
- De acord, dar înainte de a analiza regula:
întâi speranța și-apoi realizarea,
să ascultăm inima timpului
cum pulsează în lanul de porumb.
064.246
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Pulsații.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/1735034/pulsatiiComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Tocmai intrasem pentru a șterge textul, dar, din respect pentru comentariul tău, îl voi lăsa și voi încerca, de se va putea, să-l mai cizelez. Mulțumesc mult pentru comentariu, mai multe nu pot spune, acum acest text e pierdut pentru mine. De aceea adversarii nu merită să piardă timpul.
0
o pulsatie naturala precum o dorinta a fiintei venita din \"enorma foame de verde ce-o simt\".
o pulsatie cosmica precum o dimensiune a existentei limitandu-se \"să privească timpul la mine cu ochii săi reci\".
o pulsatie orientandu-ne \"înainte de a analiza regula: / întâi speranța și-apoi realizarea, / să ascultăm inima timpului / cum pulsează în lanul de porumb.\"
felicitari
cu stima, Cornel Stefan Ghica
o pulsatie cosmica precum o dimensiune a existentei limitandu-se \"să privească timpul la mine cu ochii săi reci\".
o pulsatie orientandu-ne \"înainte de a analiza regula: / întâi speranța și-apoi realizarea, / să ascultăm inima timpului / cum pulsează în lanul de porumb.\"
felicitari
cu stima, Cornel Stefan Ghica
0
Eu sunt pentru eboșã… orice încercare de șlefuire ulterioarã nu face decât sã “altereze” rostirea inițialã, uneori ajungând s-o conteste aproape. Este doar ceea ce cred eu. Tu? E textul tãu poți face ce vrei cu el. Eu am lãsat un gând din ce am pãstrat în urma lecturii. Și chiar de-l ștergi gândul meu va rãmâne… s-a rostit deja.
0
Noi nu ne mai formalizam si ne asezam discutia in fragmente de Infinit. In primele doua strofe, fragmentele astea stau de vorba undeva intr-un colt din scena lumii. apoi, intr-o cafenea, ti-a scapat ca un oftat:
\"să ascultăm inima timpului
cum pulsează în lanul de porumb\"...
eu mi-am adus aminte de \"lanul de secara\" si m-am imbatat. de aceea iti scriu atat de tarziu. Vorba Adelinei: nu mai sterge panzele pictate... treci mai departe si pune tot sufletul la vedere... chestia aceea cu Lema verbului aparuse pe undeva-n casa cu iedera... anul trecut, la piramida vorbeam despre Lema si Teorema... acum, ca ai venit cu lanul de porumb atat de aproape de Plaja cu suflet e mai simplu... ia de la mine un pumn de scoici si de-o vezi pe doamna cu scara spune-i ca a uitat-o agatata de luna...
\"să ascultăm inima timpului
cum pulsează în lanul de porumb\"...
eu mi-am adus aminte de \"lanul de secara\" si m-am imbatat. de aceea iti scriu atat de tarziu. Vorba Adelinei: nu mai sterge panzele pictate... treci mai departe si pune tot sufletul la vedere... chestia aceea cu Lema verbului aparuse pe undeva-n casa cu iedera... anul trecut, la piramida vorbeam despre Lema si Teorema... acum, ca ai venit cu lanul de porumb atat de aproape de Plaja cu suflet e mai simplu... ia de la mine un pumn de scoici si de-o vezi pe doamna cu scara spune-i ca a uitat-o agatata de luna...
0
Adelina, Cornel, Ioan-Mircea,
Vă mulțumesc pentru opiniile voastre, mai ales că vin de la niște oameni deosebiți. Permiteți-mi totuși să am incertitudini, din ele îmi hrănesc, în general, spiritul.
Vă mulțumesc pentru opiniile voastre, mai ales că vin de la niște oameni deosebiți. Permiteți-mi totuși să am incertitudini, din ele îmi hrănesc, în general, spiritul.
0

Mereu între “a dori” și “a fi”,/ apare lema verbului “a ști”…
Un semn de pãmânt și unul de cer/ cu foame de verde și alb efemer,/oprite o clipã știutului mers,/ în oceanul de timp înoatã imers…