Cum n-ai purtat de grijă...

Cum n-ai purtat de grijă, s-a înmulțit negara.

Și uite,-acum, cules-ai doar praful de pe tobă!

Cu pași înceți, pe vârfuri, iată,-a venit și vara,

iar tu te uiți în zare - nici ea nu te aprobă.

Ce-i drept, macii sălbatici nu fac un rău prea mare

de-și scutură sămânța, la anul să-nflorească,

fiindcă semn e roșul că din iubiri impare

ușor se-aprinde focul c-un dor rămas doar iască.

Păstrează echilibrul între real și suflet,

căci, de-ai pierdut o clipă, câștigi o veșnicie;

nu poți lăsa uitării al frumuseții umblet,

el cere loc în inimi și,-oricum, temeinicie.

E bine s-ai în cuget și farmec, și dorință,

dar, între toate-acestea, renaști prin chibzuință.