Poezie
Toamna, ca un spion
1 min lectură·
Mediu
A intrat toamna în mine,
ca un spion a intrat,
mi-a răvășit gândurile,
dar n-a găsit nimic important,
doar o iubire ascunsă pentru ochii străini
și vreo câteva versuri pregătite pentru întâlnirea cu timpul.
Nici prin gând s-o alung:
semăna atât de mult cu primăvara iubită,
vreo câțiva cercei de frunze îi băteau în opalin,
soarele mima căldura, vântul îi dezlega poveștile
pe care le ascultasem de-atâtea ori
în mersul meu vremelnic prin viață.
Aș fi putut-o iubi cu mii de fiori,
de n-ar fi fost o tristă călăuză spre iarnă,
spre iarna aceea care estompează orice culoare
și-alungă tot ce-i viu la adăpost.
O ghiceam în orbitoarea-i stranietate
cum își caută culcuș de melancolii
în care să adaste până la iarnă,
când va pleca spre-a divulga timpului
ceasurile mele întoarse-n trecut
ca floarea soarelui spre iubitul de-o vară.
Mi se părea c-a intrat să-mi tulbure zadarul,
cu turma sa de tristeți pasagere.
Nu dădea impresia c-ar fi vreo spioană de elită,
nici o seducătoare de duzină.
I-am transmis un gând de aici. Și-a plecat
să caute alte suflete de spionat.
022.720
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 181
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Toamna, ca un spion.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14141238/toamna-ca-un-spionComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPÎți mulțumesc mult și pentru însemnarea de aici! Mai am un vers de corectat. Să văd dacă acum merge să corectez.
Cu stimă,
George Pașa
Cu stimă,
George Pașa
0
Şi eu am considerat întotdeauna că toamna are aşa un har de a răscoli totul, de a dezgoli omul până la inimă, lăsând-o expusă.
Felicitări pentru expunere!
Zi frumoasă şi mult spor!