Poezie
Cămașa potrivită
1 min lectură·
Mediu
Vă las! Halucinațiile voastre
par să mă cheme degeaba.
Mă strânge cămașa.
Cu mișcări încete,
îmi deschei nasturele de sus.
(Aici intervine halucinația nr. 1:
- Parcă înlături o piatră de pe inimă.
Gâtul ți se relaxează.
Pe față, aerul unui zâmbet din altă lume.
Și eu, pierdută, te-nconjor în zadar.)
Îmi deschei și al doilea nasture.
(- Desigur, veți zice, aici intervine halucinația nr. 2.
- Nțț! Nu erau prezente decât cele impare.
Nu mai intervine, de fapt, nicio halucinație.
Scenariul ăsta nou le exclude.
- Bine, dar nr. 1?
- N-ați văzut că aia spera în zadar?)
În sfârșit, îmi deschei toți nasturii.
Îmi schimb cămașa.
(Nu mai sunt halucinații,
doar halucinați.
Nr. 1, o damă bine, îmi zice:
- Parcă-i albastră cămașa.
- Scenariul, zic, exclude culoarea.)
Îmi închei nasturii, mult mai rapid,
de parcă mi-aș fi amintit de armată.
Nu mai e nicio umbră în jur,
și oricum nu contează.
Scenariul acesta vine de sus.
022.962
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Cămașa potrivită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14064283/camasa-potrivitaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMVMVasile Mihalache✓Acesta este un poem plăcut cu aură de mister care manifestă o bună calitate a sugerării ca modalitate de exprimare : "Mă strânge cămașa./ Cu mișcări încete,/ îmi deschei nasturele de sus./ (Aici intervine halucinația nr. 1:/ - Parcă înlături o piatră de pe inimă." Misterul care s-ar descoperi dacă nu aș urmări culoarea subțirelui veșmânt,albastră(!)...Atunci sufletul rănit de puțina înțelegere își oprește accesul de sinceritate "... mult mai rapid,/ de parcă mi-aș fi amintit de armată." se încheie la nasturi.
0
GPÎți mulțumesc pentru opinie, Vasile Mihalache!
0