Poezie
Moartea luptătorului cu nevăzutul
1 min lectură·
Mediu
Pierduse războiul cu nevăzutul.
În urma sa, o gamelă cu apă și-un tain rămas neconsumat.
Fusese un uriaș cu milă pentru ființe fragile,
de-aceea, cum se lăsa întunericul, se oprea să-nnopteze.
N-avea adăpost decât cerul, adormea în zumzet de stele.
Visa frumos, de parcă mări liniștite i-ar fi legănat somnul.
Când se trezea, pășea cu sfială spre răsărit,
se oprea și uita de sine o vreme. În minutele-acelea,
știa că vin altele, care-l vor înlănțui pe nevăzute,
și-n lupta cu ele nu-i va rămâne decât suflul credinței.
023.073
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “Moartea luptătorului cu nevăzutul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14034360/moartea-luptatorului-cu-nevazutulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPCam așa văd și eu, de obicei, relația cu nevăzutul. Știți că am mai scris despre acest lucru. Aici, desigur, nu avem de a face cu tema iubirii. Că poate fi implicită, e altceva. În plan strict imediat, cei buni pierd totdeauna. Victoria lor este într-un alt plan (nu eu am zis acest lucru prima dată, se știe). Nu știu dacă este un text de apreciat, însă este opinia dumneavoastră și o respect.
0
relația cu nevăzutul este de pace
și de dragoste
câte un accindent
nu-i un capăt de țară
este motivul încercării
venit pe nepusă masă
Un portret foarte frumos.
“cum se lăsa întunericul, se oprea să-nnopteze.
N-avea adăpost decât cerul, adormea în zumzet de stele.
Visa frumos, de parcă mări liniștite i-ar fi legănat somnul.
Când se trezea, pășea cu sfială spre răsărit,”
Ia punctul acesta “Pierduse războiul”
și calculează-i puterea față de cerc
și lasă interpetarea
să-și spună cuvântul
“nu-i va rămâne decât suflul credinței.”
ceea ce-i foarte mult!