Unui Goe actual

C-ai pomenit în titlu schița:
De-ai ști tu, în a lui purtare,
Ce influente-s tanti Mița
Și mamițica și mam`mare!

Scuze, pentru tu. N-am găsit altă rimă :)

Versul "Dar sfatul său se pare că nu ține:"

l-aș scrie cam așa:

Dar sfatul său, se pare, nu prea ține" (sau punând altceva în loc de "se pare")

Ca să fie "nu" accentuat!

Mă bucur că postați, uneori, și epigrame.

Profesoru-l influențează-n bine,
Să se exprime clar, precis, fluent,
Dar sfatul său se pare că nu ține:
Odrasla are-un tată influent.
G.P.

Progenitura-i de angoasă -
Un Goe, meritând sudalme -
Mamița, însă, tacticoasă,
Îl pupă des... cu două palme!

"C-ai pomenit în titlu schița:
De-ai ști tu, în a lui purtare,
Ce influente-s tanti Mița
Și mamițica și mam`mare!"
(Gârda Petru Ioan)

Și totuși, e băiatu' lu' tata

Că tot vorbim acum despre purtare:
În clasă, Goe trage de-o sirenă,
Dar ea nu urlă, fi'ndcă, mi se pare,
Cu el alături... n-are vreo migrenă.


Vali Slavu, vă mulțumesc pentru sugestie. Am modificat.


"Progenitura-i de angoasă -
Un Goe, meritând sudalme -
Mamița, însă, tacticoasă,
Îl pupă des... cu două palme!"
(Gigi Burlacu-Pietreanul)

Continuarea poveștii dinainte

Cum să îl bată mamițica?
Băiatul e manierat:
Ar merita la mititica,
Preferă în... acelerat. George Pașa)

"accelerat", desigur, în ultimul vers. Cred că am fost molipsit de Goe și am accelerat prea tare cu scrisul!

Profesoru-l influențează-n bine,
Să se exprime clar, precis, fluent,
Dar sfatul său, desigur, nu prea ține:
Odrasla are-un tată influent.
(George Pașa)

Crengiană

Când târziu se-ntoarce-acasă,
Ce influență are-un tată,
Știe maica cea miloasă
Și evident, cureaua lată.

Nu-i Goe chiar așa de tont –
Ceva acoperă și fesul –
De-aceea tatăl ține cont...
Și-n cont e mersul.