Poezie
rămâi la acordurile tale
1 min lectură·
Mediu
nu poți ști nimic.
firul se deșiră până la capăt,
dar tot te uiți așa, ca prostu\',
la un orizont ce nu și-a început descompunerea.
pentru că te crezi parte a muzicii veacului,
n-ai cum să te pierzi în scălâmbăieli afone,
să te retragi în sunetul unei clipe apuse,
chiar dacă toate vin, se spune, din ceas amorțit,
chiar dacă lumea ar fi mai puțin decât o tristețe
vânturată prin fața unor chipuri încremenite.
stau așa și mă-ntreb: la ce bun îți trebuie
să trăiești prin muzica veacului?
stridențele te pândesc odată cu fiecare vioară
spartă în templul păcatului;
somnul poate fi luat drept cea mai bună melodie,
din care mereu te-ai trezi cu speranța-nceputului.
cine știe ce se va alege...
poate altceva decât praful aruncat în ochii trecutului,
poate o primăvară în care toate amintirile
își vor da întâlnire, în ceasul menit,
și nu vei mai privi, ca prostu\',
la destrămarea iluziei.
024.010
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “rămâi la acordurile tale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/13948960/ramai-la-acordurile-taleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Petrache, uneori sunt bucuros că există oameni, așa ca tine, care citesc bine subtilitățile unui text literar. Nu pot decât să adaug mulțumirile mele pentru o lectură strălucită.
P.s. Textul pe care l-ai postat ieri e deosebit, sper că se va găsi cineva care să-l citească așa cum trebuie.
P.s. Textul pe care l-ai postat ieri e deosebit, sper că se va găsi cineva care să-l citească așa cum trebuie.
0

poemul acesta trebuie evidențiat pentru că:
- este unitar, se întoarce în sine îmbogățit cu tot ceea ce a învățat în timpul periplului său prin sensuri, semnificații și imagini;
- cheia dublă a deschiderii poemului îți vine bine și aici ca și în celelalte poeme, ceea ce te caracterizează într-un mod specific și de neconfundat - cheia dublă deschide o ușă superificială de placaj, dar și una secretă din cel mai dur oțel: îmi place acest brânci pe care-l dai lectorului spre a nu lenevi;
- muzica, drept pretext al altor pretexte, care la rândul lor se transformă în sobrietăți profund umane; muzică-iluzie-vis-destrămare; ceva de genul: eram muzică și m-am visat iluzie, m-am trezit și n-am mai știut ce sunt vis sau destrămare;
- și sigur rămâi la acordurile tale; voce distinctă!
Cu stimă
PP