George Asztalos

Voi pune la colecție și steaua ta. Dar să ști că stele editoriale iau mai degrabă geniile pe aici. Or eu sunt un leneș și un semi-geniu incurabil. Să aiurim numai de bine!

IuliaM se vede că ai citit Zenobia și ști pe unde s-a plimbat textul de față inclusiv realitatea autentică pe care a retrăit-o relativ la povestea lui Naum, dar fără nicio părere de rău (pînă la urmă rău sau nu e tot o părere:) decît pentru aspectul demonic incurabil perdant și misterios al vieții. Mersi pentru steaua virtuală o pun la colecție să ști!

Domnule Voicu ați surprins foarte bine mizele acestui text, cum doar un critic literar exersat și obiectiv o poate face. mă bucur să constat că mai există astfel de oameni pe-aici. Mersi fain pentru apreciere.

Căline io cred că tre să mai visăm și urît să se echilibreze frumusistica poemologică a lumii, mai avem și bube și băbuțe drăguțe printre noi iar lecția nu e deloc lecție că altfel mă apuc să explic. ceea ce nu e cazul, conform mizei poemului de față și nici în vecii vecilor AMINtirii:) mersi fain om bun pentru intervenția aprecioasă.

Atît pentru libertatea cuvîntului în România. În fapt, Filiala Sibiu, unde ”aparține” Suciu, după ce i-a premiat ”Viața fără urmări”, îl amenință cu excluderea pentru un articol. Mă pun în situația ta, deși n-aș fi acceptat să fiu membru din start într-o uniune unde criteriul de acceptare e unul pur cantitativ, îmi închipui că e jenant pe de-o parte dar și beneficiant de o reclamă pe care usereul mi-o face gratis. Și dacă tot m-am pus mă întreb ce mă fac că ăștia îmi taie pensia de magraon literar și mă azdruncă în stradă, mă fac de tătă coma. No, Adi… apăi uite care-i treaba: dă-le frate în gîții lor premiul înapoi fain-frumos să se șteargă cu el și lasă-i să se dea în petec cu excluderea. Pe urmă pune tu de o Ligă a Scriitorilor din România. Io așe aș face să crepe tătă pulimea de ciudă, cu patalamale lor cu tot. Și în Liga asta fiecare membru va fi pus șef cîte o lună, timp în care va suporta linsuri și înjurături din toate părțile drept pedeapsă că nu mai e membru obi. Astfel încît fiecare scriirtoraș viteaz își va dori orice numai să fie șef nu.
Oricum, stai liniștit că nu calitatea de membru are principalul cuvînt în valoarea unui autor ci scripta manent-ul care i-a rămas în urmă. Doar asta merită totul. Restu-s convenții și feisbuc politic românesc. Dă-i în bubă Adi și să aiurim de bine!

pierderea identității poate ajunge un delict grav și să te ascundă ăștia cu halate albe. așa că e recomandabil să o schimbi. condiția de ales e drama actorului sau infrActorului, a aceluia ce află adevărul dedesubt nu deasupra.
ai intuit bine relația invincibil-invizibil. nu există o vîrstă anume cînd ți se duc dragostele la cele veșnice. e doar vîrsta la care înțelegi. mulțam fain-frumos pentru aleasa aprecuere om bun!

S-a marcat Ionuț e o altă sensibilitate, poate mai realistă. mersi fain pentru intervenție.

Manolescu e ”harnic” face oleacă de curățenie în propria ogradă. Acuma vom vedea ce și cum: inițial a vrut să-l ajute pe împricinat dar acesta i-a mușcat mîna ajutătoare și drept urmare a fost lăsat, citez: ”singur cu rușinea lui”. Astea sunt faptele. Iar noi plătim sau ne facem că ne legăm șireturile. Deh: lumea e șireată, ce și anume cucurigu ei să-i ceri?

S-a spus despre poetul Suciu că e de neinclus în nicio mișcare literară în niciun stil anume. Asta poate ca exagerare a unei indiscutabile unicități stilistice literare care îl definește. Cu toate acestea testosteronul realist și infrarealist bîntuie poemele made in Adrian Suciu. La rigoare încadrări în anumite stiluri ar fi dacă e să numim doar tehnica suprarealistă folosită la modul ironic, pentru critici de gen alegoric-dali-ste, ale unui așa zis egotism, practic inexistent din moment ce poemul tratează personsjul și nu omul Suciu.
Expresii și imagini strict infrarealiste:
”Prietenul nostru Suciu, care a supraviețuit zăpușelii
și cancerului și-a murit într-un tragic accident de trotinetă”
(amintim necunoscătorilor mișcării infrarealiste că persoana a treia e folosită de preferință de infrarealiști pentru stilul pseudoimpersonal, opus frondei egotice suprerealiste)
sau:
”De parcă aș fi chefuit toată noaptea la nunta
dintre cancer și ulcer.” Un vers antologic care începe aproape clasic-oniric și sfîrșește în clare inflexiuni infrarealiste, care ”lovesc” în moalele cititorului.
Poemul ”Senectute” e un vîrf de lance infrarealist, pe care,cu voia autorului îl vom publica pe saitul comunității scriitorilor infrarealiști. S-a spus despre poemele mele că ar fi în stare să ridice o sală întreagă în picioare. Poate parțial pe bună dreptate, pentru că nu spun nimic despre herghelii verzi pe pereți ci despre ceea ce ne doare, ne bucură și Este. Ei bine, un astfel de poem poate ridica un stadion în picioare pentru că e geniu pur aici, total inspirat și inspirant.
Sincere felicitări Adi Suciu! Și să aiurim numai de bine!
”

Bine surprins universul suprarealisto-luduc al autorului. Se pare că mulți dintre noi trebuie să trecem prin experiența neo-suprarealistă ca să ne descoperim, la rigoare, propria realitate. Și e bine că ne jucăm la modul conștient cu aceste coșmare visătiare. Nu călătoria textuală contează ci destinația desigur...
Felicitări ambilor autori și să aiurim de bine dragii mei!

aceste ”fenomene ale nathurii” nu ar putea evolua decît în culturi minore ca a noastră care face minuni de vitejie mioritico-manelistică. minuni idiot de cunoscute. asta merităm, asta avem. o sole Dio!

Am probleme cu i-urile dintotdeauna. Iar despre virgule și alte puncte să știi cu doi de i că nu le pun întrucît se subînțeleg. Mersi pentru semnalare om bun.

e o surpriză big time să ști că nu mă așteptam...
”și” nu prea e bine-venit la mine pentru că pierde din fluență. și pe urmă e și chiar în plus :)
nu e o alegorie ai dreptate dar se interpretează. e un coșmar la limita realității.
despre critici numai de bine desigur:)
mersi fain maitre pemtru înstelata apreciere!
să aiurim numai de bine!

să ști că nu mă așteptam e o surpriză big time...
cu ”și” nu mă împac pentru că o lălăie și pierd din fluență. și plus că e și în plus:)
nu e o neapărată alegorie decît pentru cei care au spirit interpretator. morala: fiecare cu fiecarea lui!
alte comentarii pe alt sait mi-au lipit conexiuni abracadabrante pe acest text inclusiv cu Arghezi și V.Leac și mai știu io cine. nu știu de unde pînă unde dar nu cred că e cazul. e un text cu influențe suprarealiste, Ștefan știe bine. și pe urmă i s-a reproșat artificialitate: nu poți să-i rupi ambele picioare unui cîine cu o piatră. io cred că într-un coșmar poți foarte bine. chiar dacă pare rupt din realitate...
foarte mersi fain de înstelata apreciere maitre!
să aiurim numai de bine!

finalul e cool în sensul realist al cuvîntului, Cristina. Tot ce transpare poate e un regret dar mai ales victoria visceralului asupra sensibilității. E un contrapunct acolo, un fel de trezire din coșmar. Mersi pentru impresii și apreciere, acum sunt dator vîndut :)

ai dreptate încă odată: ajunge uimirea din titlu. am schimbat pe ici pe colo inclusiv scafandrul. mersi fain de intervenție și aprecieri. te mai aștept, numai bine.

I really felt awful that time Cory. Și nu pentru că n-am putut mînca un cîine :(

salut!e mai fain așa cu exclamație de uimire decît egoistic. și pe maghiară se termină aproape egoist: Isten (unde ”en” cu accent pe ”e” este traducerea exactă a eu-ului românesc)atîta că o lasă mai moale :)

M: mersi de semnalare, textul era oleacă mai vechi, acum e actual.
L: problema e că ungurii puși la șefie își fac iluzii. cu tot ”sprijinul” ăsta miorița nu pupă plaiul Shengen prea curînd, altfel vin sălbaticii la Paris și e jale...:)

vedeți dragilor tocmai vă spuneam că se pretează la enșpe interpretări inclusiv apoetice evident cu tot riscul asumat. una peste alta mie dilema asta mi s-a părut poetică. nu știu de ce: întrebați-vă singuri. și eventual răspundeți aici. textul e un tot vă asigur. renunțați să mai rupeți din soare părticele interesante. e un gest inkorekt politic să iei frishka de pe tort. că vine nen-tu George foarte serios și te arată cu deștiul!

Dely: e prea mult nani în poezeala actuală și (eu)femism hă hă...doamne ferește!
mersi fain pentru aplecare!
Csibo: pentru voi, clonele, minimalist sau nu, întotdeauna dumnezeu se va termina în ics. poate de aia văd crucish cînd vă explicați :)

e doar o altă drăcie angelică de-a mea nu vă ambalați :)
Iarina: Însănătoșire cu viteza luminii să-ți aducă anghelul personal...și mersi fain pentru aprecierea înstelată. cine știe poate chiar o merită acest text!
Csibi: e la libera alegere a fiecăruia să interpreteze sau nu titlul deci n-am ce explica. nici relariv la minimalism. vezi tu undeva un dumnezel mic-mic?
Mădălina: ști desigur, ție nu poate să-ți intre oricine în voie și mai ales Asztalos care te-a întîmpinat cu o critică dură pe acest site...la un moment dat mai lăsăm resentimentele probabil. și nu: nu e doar o găselniță. poate altădată. și nu la mine desigur:)
Vă mulțumesc tuturor pentru părerile pro sau contra și vă mai aștept.