Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Breban: încă un cip-cirip al Cloacademiei Române

”simt enorm și văd pechinezi”- parafrază la IL Caragiale

3 min lectură·
Mediu
După Groșan și Es Pop, în prezent figuri remarcabil demascate de CNSAS, dar fără funcții prea înalte, la inocenta cerere a lui Manolescu, urmează la rînd un alt ”contactant sporadic” al Securității, de data asta ditamai academicianul Nicolae Breban. La riogoare, un biet moșulică, paranoic de cică nevinovat. Amicul Breby, viclean copil de curte peceristă, nu are organ pentru literatura SF a CNSAS. Care activiști, securiști sau ciripiști domnule? Păi nu știți că numai morții sunt de vină ca-n orice accident? Noi ăștialalți am făcut ce am știut și noi ca să o ducem mai bine. Și de fapt la ce mama cucurigului vă așteptați de la mine la o paranoie a culpabilității? Ca de la orice faraonoid al litheraturii socialiste multilateral dezvoltate, nu te poți aștepta la nimic bun nici de la Breban, decît la previzibilitate și penibil. Vedetă a anilor gloriei socialiste, autor al unor romane de anvergură de altfel, dintre care amintim ”Francesca”-1965, ”Animale bolnave”-1968, ”Bunavestire”- 1977, amicul Breban, săracul, declara recent în revista dușmănos de capitalistă ”Forbes” că ”Regimul comunist plătea foarte bine scriitorii dar se punea mare preț pe propagandă”. Acest ”se punea mare preț”, în intenția lui Breban, s-ar fi vrut peiorativ iar ”plătea bine scriitorii” evident laudativ. De fapt ambele enunțuri nu puteau exista unul fără altul și reprezintă unul și același lucru: literatura ploretcultistă. Asta făcea toți banii și era singura rampă de lansare pentru lichelele activisto-ciripistice, dornice de urcat rapid la bordul celebrității. Așa se face minunea că avem azi, mîndria țării, academicieni demni de Circul de Stat, în frunte cu împușcata Elena Ceaușescu. Director, actualmente, de foaie literară cu ambiții europene, cu Mercedes la scară, Breban beneficiază conform propriilor declarații din ”Forbes” de 1000 de Euro pe lună îndemnizație de academician, de pensie de 1000 de lei pe lună și drepturi de autor. Toate acestea îi permit să umble lela prin Europa, să locuiască în Spania și să răspundă oricărei acuzații cu o țîfnă de magraon intangibil. Averea acumulată din scris și alte activități conexe i se estimează la aproape jumătate de milion de dolari. Undeva între Andrei Pleșu și D.R. Popescu. Urmare a demersului demascării lui Breban drept colaborator al poliției politice, acesta riscă să fie eliminat din Academie și implicit să piardă îndemnizația de călătorie gratuită, pe banii contribuabililor, prin Europa. Oo dar vai! Așa ceva e inadmisibil! E o infamie pe care Academia nu o va permite ! Oare? Ei bine după părerea omului obișnuit să fie ”prostit cinstit” să plătească Statul pentru plimbarea unor astfel de specimeni, după prost de cinstita lui părere, Academia are nevoie urgentă de un tuns,frezat și deparazitat. Altfel nu mai e decît o Cloacademie cu drăguțe animale de companie, cărora unii răi le spun, foarte urîcios domnule, păduchi.
024.236
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
457
Citire
3 min
Actualizat

Cum sa citezi

George Asztalos. “Breban: încă un cip-cirip al Cloacademiei Române.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-asztalos/jurnal/13980201/breban-inca-un-cip-cirip-al-cloacademiei-romane

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dragos-visanDVDragoș Vișan
Dezvoltă te rog ideea începută, ori strecurată, din sintagma \"la inocenta cerere a lui Manolescu\". S-ar putea să intereseze chiar mai mult decât încriminarea de către șef a subalternului său..., care a mai spus câteodată, încă din Franța predecembristă și lucruri care au deranjat mult gașca lui Nichi și a Monicăi Lovinescu.
M-am informat, util eseu, dar mie mi se pare că Nicolae Breban e un adevărat scriitor, pe când Nichi e o eminență cenușie, care în calitate de ce? îl deconspiră pe Breban?

Nu era bine ca Breban să nu-l fi susținut cu toată tăria pe Nichi în 2003, când l-a detronat pe pierdutul Eugen Uricariu (informator Secu despre Doina Cornea)?

Eu sunt convins de un singur aspect: Nichi n-a fost un sfânt pe timpul lui Ceaușescu. Făcea parte din grupul lui Gogu Rădulescu, după cum arată și criticul Mihai Sin în cartea sa din 2008 \"Marea miză\". Citește de-acolo, ca să vezi unde sunt limitele prozei lui Breban, dar și limitele umane ale lui Nichi. Pot să-ți rezum doar despre primele: într-adevăr, personajele sale, începând cu Grobei, terminând cu Francesca, ori cu eroul din Don Juan nu prea au consistență portretistică, par artificiale, iar naratorul omniscient le conferă o gândire cam tezistă, pentru că poate a crezut mai mult decât Augustin Buzura în meliorism, adică în ceea ce spera cel mai mult Nichi. Până în 1990 Nichi a sperat că proza comentată de el ar avea o energie moralizatoare, apropiată de revoluția continuă stipulată de comuniști. Atât de mare era îndoctrinarea pe atunci. Tot Nichi se ridica împotriva iraționalului din poezia avangardiștilor, mai ales a lui Gellu Naum și a lui Virgil Teodorescu, desconsiderând din start poetica abătută de la principiile enunțate de Dumitru Popescu zis și Dumnezeu. Întotdeauna Nichi a făcut o critică de poezie după ureche, plătind polițe unuia sau altuia. Antene a avut numai pentru critica de proză, memorialistică, eseuri. De aceea nu poate fi socotit pe veci un istoric literar, mai ales că ne-a dat în timpurile din urmă cea mai revanșardă și cea mai agramată istorie ori panoramă a literaturii scrisă vreodată în vreun stat.
0
@george-asztalosGAGeorge Asztalos
Manolescu e ”harnic” face oleacă de curățenie în propria ogradă. Acuma vom vedea ce și cum: inițial a vrut să-l ajute pe împricinat dar acesta i-a mușcat mîna ajutătoare și drept urmare a fost lăsat, citez: ”singur cu rușinea lui”. Astea sunt faptele. Iar noi plătim sau ne facem că ne legăm șireturile. Deh: lumea e șireată, ce și anume cucurigu ei să-i ceri?
0