de-a lungul unui geamăt...

Lejeritatea realului transpus în inocența clipei. Plăcut. Tare plăcut.

decît să-ți mulțumesc pentru înțelegere.
Rămîn onorat de trecerea ta.

\"lașitățile care se resorb zilnic\"...hmmm...am o senzație de strângere înlăuntru-mi, după textul acesta.
înainte de a crea o stare descrie o realitate, așa-i?

realitatea ne dă zilnic cu capul de toți pereții iar senzațiile se încolăcesc în noi ca niște reptile sătule la umbră.
Cu bine.

Foarte mult mi-a plăcut acest poem,este o analiză până la cinism a unei vieți care auto-conștientizează că plutește ca un fruct deplorabil în mijlocul oceanului de facil și derizoriu al zilei.Urmăresc atent o evoluție care se anunță a fi mult mai promițătoare.

onorat de trecere și de concluziile acestui comentariu. Viața noastră în alte imagini. Viața noastră în alte concluzii.
Numai bine.

un gîndac negru
în care mă scufundam
năuc\"....
asta e o lume (intreaga) de care are nevoie poetul pentru a putea transcede, pentru a putea crea...
e realitatea cruda de care are nevoie cuvantul pentru a putea \"da buzna
în lumea largă\", desi apoi totul poate deveni \"decor de carton
cînd îmi număram lașitățile\" daca nu esti atent...

frumoasa transpunere a unor tariri (aproape) personale...

cu stima A.M!

trecere interesantă însoțită de comentarii pe măsură.
Mulțumesc pentru lectură.