gd2wa
Verificat@gd2wa
care nici pe o linie logică nu stă în picioare.
mă minunez și eu că stă, în schimb, bățos pe prima pagină.
Pe textul:
„memorie" de Vad Guzun
De îmbunătățitmi-a plăcut, în special prima strofă (evident :D), apoi aceea cu ceva mătăsos.
și mi-a mai plăcut tăierea textului. induce f bine pauzele & ritmul citirii.
Pe textul:
„cianură" de Adriana Lisandru
doar că acea scenă - întocmai ca un scurt-metraj bine făcut, și despre ceva simplu și cotidian - trebuie să conțină în ea însăși germenii unei expresivități fruste. în plus, regizorul și operatorul (adică tu, în ambele cazuri) trebuie să aibă măiestria ca doar cu niște cadre simple să spună multe. mai multe decât ar face-o un reporter TV, și încă și mai multe decât ar face-o unul care filmează (cu simțul răspunderii, altfel) la o nuntă.
tu acum ești undeva între nuntă & acasă TV. scuze că ți-o spun așa franc, dar cred că ți-am spus-o suficient de expresiv ca să înțelegi parabola.
oricum, keep going the good way! și am să te mai citesc. :)
Pe textul:
„Eu, baiat timid..." de Marian Stan
iar \"pedalarea\" acelei \"biciclete\", mai ales fără lanț și traseu... hm... știi ce înseamnă? textual, în argoul englezesc european (ca să zic așa), înseamnă fix starea pe care o obții după ce te droghezi cu un anumit tip de LSD, denumit \"bycicle\" - exact ca în piesa celor de la Queen. în care, evident, nu e vorba despre \"eu vreau să merg pe bicicletă\" etc., atunci când zice \"I want to ride my bycicle / I want to ride my bike\".
oricum, strofa asta mică din final e faină.
Pe textul:
„cam necam" de nica mădălina
dacă nu repeți verbul acela, nu se înțelege suficient de bine. și e păcat. eu de-aia ți-l pusesem, mai sus.
iar acea repetiție te-ar ajuta și pe partea expresivității, îți accentuează starea etc. u know... :)
Pe textul:
„lookin\' for you" de Murza Narcis Ioel
corpul poemului are însă părți care îmi plac, intercalate cu părți care nu-mi plac deloc.
cele care-mi plac sunt cele în care ritmul & topica sunt ca în arghezi. sper că se văd cu ochiul liber. iar cele care nu îmi plac sunt cele cu care strici fluența ce tocmai o căpătai cu cele de dinainte, cu topica argheziană. și această schemă 1 - 0 - 1 - 0 etc. se repetă de vreo 3 ori în poem.
Pe textul:
„răul se cunoaște după miros" de Macovei Costel
mie acest text mi se pare unul reușit în sensul celor spuse de george, acolo.
și este - pe undeva - destul de evident... suficient să privim postările din biblioteca virtuală pe care acest autor misterios le face, cu sârg. și vom înțelege.
mie îmi place cum scrii, domnule yyyyigruu
Pe textul:
„uzina de zahăr" de Yigru Zeltil
însă iscoadele mele răspândite pe google
nu ți-au dat de urmă
te-am așteptat
mai înfrigurat
decât aștept un comentariu pe blog
- melcii
urcând primăvara trunchiul
vor ajunge toamna la roade
cum râmele ce-și ascund larvele
în goluri de aer sub pământ
am răsădit
speranța întâlnirii cu tine
Pe textul:
„lookin\' for you" de Murza Narcis Ioel
sunt de părere că vocea ta trebuie să se distanțeze însă ceva mai mult de ceea ce în mod convențional reprezintă un text oral, o relatare despre lumea rurală, sepia etc. dar nu mă refer la ceva complet diferit și nicidecum la un contrast.
mi s-ar părea mai expresiv așa.
deci poate un prim pas ar fi reducerea intensiunii textului, pe linia regionalisme / termeni & ortografie populară. mai ales că sunt ca nuca-n perete cu acel \"pythești\" din final.
Pe textul:
„păcala făgețelului (IX)" de Petruț Pârvescu
și mai lasă \"poheme\", că nu e cazul. zi și tu doar \"poeme\". tu la \"natură\" îi zici \"natuhă\"? pt. că gellu așa-i zicea.
Pe textul:
„Nostalgia mea se-adăpostește-n orice pradă" de iarina copuzaru
curge bine, e tăiat mult mai bine decât alte texte de-ale tale, iar primele 2 versuri sunt chiar foarte bune.
totuși, dacă ar fi textul meu, l-aș mai epura de muierisme, gen: \"jumătatea luminii\", \"sinele\", \"precum oasele-n / palma iubirii rana mi-e / pradă cu unghii arcuite pe / buzele tale\" și, în fine, nelipsita \"lacrimă\".
Pe textul:
„Cînd sinele se prinde-n rădăcinile noastre" de iarina copuzaru
faină și găselnița aia cu a uitat să vină. are forță așa cum e scrisă, deși pare spusă în șoaptă. îmi aduce aminte de o replică a lui dorel vișan (gardianul poreclit \"dumnezeu\") vs. ștefan iordache (petrini), în filmul \"cel mai iubit dintre pământeni\": hai mă! hai! scoală! ș i t r e z e ș t e - l ș i p e ă l a l a l t !\" :)
Pe textul:
„presimțire" de George Pașa
Recomandatdeși personal nu-mi plac jocurile de limbaj, textualismele, language poetry sau cum s-or chema ele.
și aș mai elimina și \"insinuat\" din titlu
Pe textul:
„limax" de ciutura carmen luminita
\"suntem singuri
între nisiparniță
și\"
restul cuvintelor sunt aproape greșite.
Pe textul:
„Adieri" de remy dinca
apoi, strict tehnic vb, cred că tăierea aproximativ egală a versurilor, ca o enumerare de elemnte cu valențe aproximativ egale, cumva într-o maineră cuminte și convențională, contribuie la aceeși impresie de resemnare și liniaritate a vocii.
un text ca ăsta trebuie structurat și rescris altfel, mai dinamic. nu e musai să schimbi mult, doar să fie esențial :)
Pe textul:
„cronica unei zile de vară" de paparuz adrian
eu poate l-aș fi construit altfel, l-aș fi tăiat altfel, dar n-aș fi scos nimic / n-aș fi adăugat nimic. ceea ce înseamnă că dpdv compzițional e bun.
Pe textul:
„Despre găini" de Ovidiu Mantaluta
atâta doar aș avea de reproșat, că e un pic cam lung, se pierde din tonus uneori, iar unele figuri de stil merg lăsate mai nude. :) prea multe calificative, epitete, clue-uri uneori. nu am să exemplific pt. că sunt sigur că nu e nevoie; ai discernământ etc. :)
dar, încă o dată, mi-a plăcut poemul.
Pe textul:
„cum să prinzi luna în zona 51" de Laurențiu Belizan
de ce?
pt că \"decât\" nu se folosește decât în propoziții negative. ca cea pe care tocmai ai citit-o la mine.
și încearcă să fii mai atent, mai puțin agitat & impulsiv, ascultă ce comentează cei care intră pe textele tale și ți le citesc, bagă lectură la greu, as I previously told u, și vei vedea că o să scrii mai bine.
hai, orvoar & o zi bună să ai :)
Pe textul:
„Frons et cinis" de Adam Rares-Andrei
ziceam doar că, romantic sau neoexpresionist sau cum vei dori tu, textul tău suferă rău dpdv al coerenței și expresivității. niciunul din poeții romantici importanți nu a avut construcții incoerente de genul enumerate de mine mai sus (nu că ar fi singurele din text...).
mai mult de-atât, ai grijă la gramatică. spui în comm: \"Aparitiile fantasmagorice care tind sa darame arta sunt decat lucruri pe care... etc.\"
cred - sau, mai degrabă, sunt aproape sigur - că lectura, cât mai multă și cu cât mai multă atenție, este ceea ce îți trebuie.
Pe textul:
„Frons et cinis" de Adam Rares-Andrei
în rest, un poem superb
Pe textul:
„aproape departe" de emilian valeriu pal
Recomandat