Poezie
cianură
1 min lectură·
Mediu
abia respiram. tăcerea se deșira între noi tremurând ca un sex de femeie
răsturnat între perne.
puteai auzi cum se sparge secunda
de trup.
ceva apăsa aerul. din pieptul tău
creștea un cuțit. mi-era sete.
aș fi aprins orice zgârci de cuvânt
aș fi tras din el până când
mi-ar fi mirosit a cenușă
buza de jos. până când aș fi transpirat fumul lui prin toți porii.
un nor și-a șters umbra de geam. sau poate o pasăre. amiaza devenise pietroasă
și se sfărâma la cea dintâi boare de gând.
ceva
mătăsos ca o lunecare în gol
ne ducea mai departe.
departe
undeva plângea un copil.
am clipit.
nu murisem.
032.638
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Lisandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Lisandru. “cianură.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/1836273/cianuraComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
apoi
\"amiaza devenise pietroasă
și se sfărâma la cea dintâi boare de gând\"
Am lecturat cu plăcere,
Eugen Bot