România –Serbia: 2-3

Trăind iarăși scârba,
Pot face remarca:
Sârbi-au jucat Sârba,
Românii Pi-țurca.


scîrbă (-be), s.f.- 1. (Înv., Mold., Trans.) Supărare, chin, amar.(DEX)

Au venit pe-a mea străduță,
Peste Dunăre, în stoluri,
Și-au jucat sârba-n căruță.
Ce căruță ? Cea cu goluri.


\"Străduță\" nu e ales numai de dragul rimei. Întâmplător, stau destul de aproape de stadion.

Am văzut un fel de scheciuri
Și pe Dumnezeu vă jur că
N-am să mă mai uit la meciuri
Cât e antrenor Pițurcă.

Propun la națională,
Unde treaba de mult pute,
Ca după orice cafteală,
Să-i \"maseze\" puțin Bute.

Cu Piturca, Bute, Mutu,
Toti va etalati cultura:
Cand nu poti sa dai cu sutu,
E normal sa dai cu gura!

Da, orgoliul ne împinge
S-arătăm că suntem culți;
Ãia dau pe lângă minge,
Dar pe bani ceva mai mulți.

Cu-mpiedicații noștri juni,
Condusi de-aceleași scârbe,
Fu „meciul unei națiuni”:
Al națiunii sârbe.

Asta a fost forma initiala a epigramei, dar am schimbat-o, crezand ca am fost prea dur. Avand acum rezultatul meciului cu Austria, nu mai am retineri.

Jocurile-au fost făcute,
Dacă încă n-ați știut,
Nu-n Canada, ca la Bute...
În Săftica...la barbut.

Pe acesti umflati in pene,
Bine-ar fi sa-i strangem, nene,
Sa-i bagam cu capu-n bute
Pentru macar cinci minute...

Capitanul a avut
Banderola. Deci, viteza
N-au mai luat, ca s-au crezut
Intr-o greva japoneza.

Diferenta ce, firesc,
Ca tembeli ne infiereaza,
E ca aia tot muncesc,
Chiar si-atunci cand nu lucreaza.

Pentru-a fi mai realist
Si cu-n inteles mai vast,
Denumirea fotbalist,
Sa se schimbe-n fotbalast.

Buna asta cu fotbalast!

Iar în loc de antrenor
(Cu ceva vertebre),
Noi avem antreprenor
(De pompe funebre).

Echi pa! nationala
Poate cere cucu raj,
Dupa fala si scofala,
Ajutorul de somaj.

Punctajul nostru iarăși urcă
După acest egal cu Franța!
Dacă era „căuaci” Pițurcă,
Intactă i-ar fi fost speranța.