Praf

Un text cursiv, însă cu prea multe repetiții, deși, pe de altă parte înțeleg că vrea să \"pună punctul pe i\", adică pe idee - acea repetiție.
La prima citire, ultimele 2 versuri nu-mi sună bine deloc.Nu știu de ce. Desigur, e doar o părere.

Cu prietenie,
Eugen Bot

Senzația de sufocare a crescut cu fiecare vers, sugestia funcționează datorită repetițiilor.

”Dicteul lexical” pare un ritual de exorcizare, o încercare disperată de a scăpa de ”praf”(simbolistică densă în tot poemul, în ciuda aparentei simplități și a imaginilor clare; poate fi praful fiecăruia).
Am mai găsit azi un poem în care cuvintele se întâlneau lipsite de pretenții estetizante, creau o atmosferă bulversantă prin tonul sincer. Pentru mine e un plus lipsa estetizării, o calitate indiscutabilă.
1. Admir puterea de evocare a unei stări foarte tensionate, confesiunea e disipată în imagini. Până să îmi dau seama că personajul își descrie durerea, deja eram invadată de praful din mintea lui :)
2. E o chemare spirituală. Un poem-strigăt.
3. Praful e semnul răului (cel speriat că se dezumanizează descrie doar sensul tragic al istoriei, deși în versurile din final pare a se zări un firav semn de speranță, de forță care ar putea să scchimbe ceva).
4. Tortura senzațiilor naște un poem. Trebuie doar să-l vedem, dincoace de cuvinte. ”Vînat spre a fi ucis”, vorba unui poet. Aici omul e hăituit de o obsesie.




(Diagnostic lui ar fi simplu de revelat, dar nu e importantă decât substanța poetică).

draga eugen, dupa ce m-am naclait cu astrofizica si m-am pus la curent cu ultimele descoperiri si teorii, am ajuns la concluzia ca suntem niste \"gunoaie reciclabile\" in gramada de impuritati din univers,asa cum am mai aratat si in alte poezioare. stii poate si zicala :\"s-a ales praful si pulberea din ...\".deci, nimic nou, doar ca mi-am permis sa o exprim simplist, in versuri.multumesc ca m-ai bagat in seama si, prieteneste, te sfatuiesc sa nu te apropii de astrofizica pentru ca este cioranica!!!

draga iolanda, te rog citeste ce i-am scris mai sus lui eugen.ma consider un fel de \"clasic in viata\", angoasele metafizice sunt cam departe de mine, realitatea o constat, incerc s-o inteleg si nu-mi prieste deloc si, uite asa ma transfer in scrieri.fac haz de necaz si, de regula, nu ma iert, mai ales ca poezia imi este sora de sange (nu cea din eseul postat de mine!).cu prietenie.