Epigrame pentru Festivalul "Traian Demetrescu", Craiova, 2013

că epigramele despre iarnă sunt foarte reușite; clar, mai bune decât cele despre olteni. Chiar dacă și jocurile de cuvinte de la prima temă sunt interesante. Felicitări!
Despre traducere, nu pot spune nimic, decât că observ că e în vers alb. :) În ton cu albul iernii...

Vali, pentru ca epigrama să pătrundă în lume este necesar să învățăm noi foarte bine limbi străine. Eu mă bag pe italiană (cu Dan-T), Elis știe deja franceză, pe Dan Norea îl bănui că știe turcă (și mai învață) etc. Tu ești tânără, cred că ai vreme să înveți chineza. E clar că vei fi cea mai citită!
Pe Bunduri îl punem să învețe limbajul muților (iartă-mă, Nae, știi cât te admir!).

Da, Petre, ca traducător în limba muților, mie îmi revine sarcina cea mai ușoară. Un ceas care stă, arată ora exactă de două ori pe zi.Unul care merge prost...niciodată. Cu traducerea epigramelor, la Craiova a fost o idee originală și mă refer ca prezentare în festival dar, spre deosebire de multe genuri și specii, epigrama este în unele situații aproape intraductibilă. Să ne gândim că avem expresii și cuvinte care nu se regăsesc în nicio altă limbă de ex :" a fi pe butuci", "a da rasol" "femeia a rămas grea", "a se CRÃPA de ziuă" "a avea PILE", " a trage în piept" sau cuvinte:"zaibăr","păcală" etc. ca să nu mai vorbim de paronimii, omonimii, sinonimii (vorba românească cu șapte înțelesuri) Dacă în limbile cu sorginte latină parcă mai iese ceva, cel puțin ritmul, implicit muzicalitatea, în germană traducând o epigramă o transformi în caricatură. "Sună" ca naiba.Dar să vă spun o întâmplare hazlie petrecută în anul 1989 luna mai. Făceam parte din cercul rebusist "Labirint" din Brașov și ne luptam să edităm o revistă cu caracter rebusist sub egida unei instituții socialiste că altfel nu se putea. E vorba despre Teatrul Dramatic. În momentul în care materialele au fost gata, scrise da mână, că dacă erau scrise la mașină se complicau lucrurile, la care mașină, cine le-a scris, dacă mașina e înregistrată la miliție etc. Într-un final trei tovarăși rebusiști am ajuns cu materialele la Comitetul de Cultură condus de un tovarăș secretar cu probleme. De cultură.(Avea probleme în cultură) Era tocmai în perioada în care Tov N.C. era în "șucăr" cu prietenii noștri...ungurii, îi trăsese în piept cu niște ICARUS-uri. Printre altele ne-a zis tovarășu' cu probleme: "Puteți face cuvinte încrucișate în orice limbă, mai puțin în limba maghiară". Pe mine m-a luat gura pe dinainte și i-am spus că nu stăpânim atât de bine toate nuanțele unei limbi străine încât să facem cuvinte încrucișate în limba respectivă. M-a lăsat să termin ideea și triumfător mi-a replicat, convins că a găsit soluția: " Le faceți în limba română și dați cuiva care se pricepe, să le traducă!" Evident că ne-a pufnit râsul dar ne-am abținut ca să nu ratăm revista. Cu tradusul epigramei nu suntem departe de situația rebusului deși, sunt cazuri în care nu se pierde mult din valoarea poanteimai exact când epigrama este simplă, concisă și cu poată compatibilă cu limba respectivă. Aș fi însă curios cum reacționează un neamț citind o epigramă românească tradusă aproximativ în limba lui și mai ales în situații în care se folosesc expresii specifice limbi române, prezentate mai sus. Noi am putea încerca cu ajutorul onor editorilor de aici să facem un grupaj să-i auzim ecoul "de dincolo" -La bună vedere! n.bun

În loc de
"care se folosesc expresii specifice limbi române"
vă rog să citiți "limbii"
iardacă mai găsiți greșeli... mi le asum. mulțumesc

Cunosc un cititor original,
Ce-atunci, când epigrama o citește,
Nici nu zâmbește la original,
În schimb, la cea tradusă, hohotește!

Nae, interesantă povestirea ta și sunt de acord cu părerile despre traducere. Inițiativa craiovenilor mi s-a părut, totuși, interesantă, iar copiii mai talentați au reușit relative performanțe, dacă mă pot exprima așa. Îți amintești că a fost o studentă care a avut ambiția să spună pe de rost toate traducerile. Măgulitor pentru noi. Posibilități -limitate- de traducere există, dar traducătorul trebuie să îndeplinească vreo trei condiții: stăpânirea perfectă a ambelor limbi, talent poetic și voință oțelită. În ceea ce mă privește sunt deficitar la ultima condiție :)

Așa că, pentru a-i răspunde și lui Neculai,

Eu, dac-aș vrea să lucru de pomană
La cei ce, indirect, ne sunt stăpânii,
Mi-aș scrie epigramele-n germană,
Dar cred că nu ar râde nici românii.