Poezie
Dăruit aripile
Iti amintesti?
1 min lectură·
Mediu
Uitarea aia a ta,
recunoscătoare
in care
jumulită
de aripi
m-am dăruit
ca zbor
intr-o scrisoare
golindu-mă de spatiu
si de timp...
Stiam
că tot inaltul
e cădere
dar te iubeam
si nici n-aveai aripi
intre realitate si părere
de stancă
sfăramată in nisip...
Atata doar
că-n aripile mele
doar zborul meu
putea rămane zbor
doar eu puteam
să-ti pun pe frunte stele
si-n suflet să-ti aprind
poem de amor...
033.096
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 70
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Marieta Secu. “Dăruit aripile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-marieta-secu/poezie/96317/daruit-aripileComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SE\"stiam ca tot inaltul
e cadere\",
frumos spus; si exact:)
e cadere\",
frumos spus; si exact:)
0
GSOf luciditatea, ce ghimpat hotar... sa iubesti impunandu-ti sa nu iubesti atunci cand iubesti... asa ca sa ramai imaculat... Oare nu e mai grav sa te usuci asa...sfant cica... Dumnezeu stie... dar totusi din infranari se pot naste atfel de poezii simple, fara zorzoane... va multumesc de cuvinte, de trecere... viitorul meu este deja trecut...
0
Cu drag,
Vali