Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@gabriel-nitaGN
Gabriel Nita
@gabriel-nita
Poezie

Moarte

1 min lectură·
Mediu
E ceva
parasit de viata.
E un chip
si un glas pierdute.
E o neputinta
de a fi.
E uitare,
si mai mult, necunoastere.
E un om mort,
nu il intelegem.
Nici pe cel viu nu-l stiam,
iar el traia
in aceeasi lume cu noi.
Acesta de aici nu -
despartiti
dintru inceput.
/4.03.2000/
032.991
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
54
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Gabriel Nita. “Moarte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-nita/poezie/25533/moarte

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioana-camelia-sirbuISIoana Camelia Sîrbu✓
am tot citit poezia ta,si ceva nu imi suna bine:\"E un chip/si un glas pierdute\".N-ar trebui \"E un chip/si un glas pierdut\" ? cred ca acordul e de vina,poatre ma insel,dar asta nu imi suna.Atmosfera ta e chiar rece,bine ai numit-o \"Moarte\"
0
@adria-anaAAAdria Ana✓
Nu-mi place!
Incoerenta!
Nu-mi spune altceva.
0
@gabriel-nitaGNGabriel Nita✓
Camica: Si totusi nu, atat chipul, cat si glasul (elemente principale ale identitatii) fiind pierdute.

albastru27: Moartea insasi este de vina. Daca ai sa citesti inca o data poezia, s-ar putea sa observi o anumita gradatie a acestei incoerente, de la viata catre insasi moartea. Sfarsitul devine practic silabic (daca ar fi sa reciti poezia), gandurile nu mai sunt articulate, poezia insasi e nevoita sa se opreasca (mai ceva ca recitalul fetelor de la TATU, daca ma gandesc bine :) brusc, din lipsa de substanta. Nu mai sunt cuvinte de spus despre moarte, tot restul nu ar fi decat abstractii, fara nici o legatura cu disparitia in sine a acelui om.
In fine, asta am incercat sa transmit...

Pe curand!
0