Poezie
Vad
1 min lectură·
Mediu
Vad,
iata ca frunzele m-au acoperit,
doar chipul mi se mai zareste in pamant,
si ochii incep sa mi se inchida,
incet,
pleoape uscate,
ruginite de prea mult ascunse lacrimi,
lin
norii plutesc pe intinsul noptii,
se ascund,
iar vantul imi arunca in orbita stanga
o frunza goala,
oprindu-mi genele
curbe.
Prin nervii ei,
inca vii,
in ochi imi curge intuneric
si liniste.
Te vad.
/12.10.2000/
033.604
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriel Nita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 66
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriel Nita. “Vad.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-nita/poezie/25290/vadComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Imi place finalul, cum intunericul care curge prin defilee de frunze; desi liniste. Incerc sa vad tabloul, de fiecare data mi se pare ca mai descopar ceva, undeva in fundal, deasupra lunii. Nu stiu de ce imi aminteste de un peisaj [printre putinele peisaje] al lui Rubens. Scanez si trimit. Ai sa imi spui tu unde.
0
Adresa mea de e-mail este n_gabi55@hotmail.com! Multumesc.
0
