Poezie
Judecata
1 min lectură·
Mediu
Si totusi ma urc
- suparat -
pe cantarul tau drept
si astept
ca greutatea furiei mele
si tacerea mea apasatoare
sa indoaie acul...
Ca vantul furtunii,
lovind stelele reci
ascunse in cer.
032.613
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriel Nita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 33
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriel Nita. “Judecata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-nita/poezie/21310/judecataComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Zeita dreptatii are ochii legati...
0
"si totusi"- adica nu ar fi trebuit sa aibe loc nici o judecata, dar, iata, ceva mai presus de firesc, cheama poetul sa stea in fata unui judecator...
pare o scena biblica, unde cel judecat e chiar Dumnezeu...-ma refer aici la "tacerea" in fata acuzatiilor pretinse;
in fine...oare de ce credem ca stelele sunt reci? poate doar ochii cu care le privim...
o stea arde mereu spre a lumina...
____
multumesc
pare o scena biblica, unde cel judecat e chiar Dumnezeu...-ma refer aici la "tacerea" in fata acuzatiilor pretinse;
in fine...oare de ce credem ca stelele sunt reci? poate doar ochii cu care le privim...
o stea arde mereu spre a lumina...
____
multumesc
0
Corect: e o zeita.
Frigul se potriveste starii de spirit.
Mi-a placut interpretarea ta, mai ales ca se potriveste ca o manusa unei alte poezii scrise de mine. O sa o caut...
Pe curand!
Frigul se potriveste starii de spirit.
Mi-a placut interpretarea ta, mai ales ca se potriveste ca o manusa unei alte poezii scrise de mine. O sa o caut...
Pe curand!
0
