Colbul

Fain parfum de sat...:)

mi s+a facut instantaneu dor de sat citindu+ti poezia. de satul unde ma duceam in vacanta de vara la bunicii mei. cu praf, cu oua in cuibar, cu bolovanii de pe prundul gârliței... Doamne ce vremuri
placut mult
Costin

Andreea si Nicolae daca am reusit sa va trezesc amintiri, cuvintele mele si-au indeplinit menirea......
Multam de semne,

O suita de tablouri, in care materia prima este cuvantul, propune nu doar sa vezi, sa observi, ci chiar sa simti consistenta, caldura sau raceala atingerii.
Mi-au placut: colbul moale sub calcaiul gol; matasea rece, noaptea; comparatiile (ouale din cuibar, ulita ca o apa gri); mormanele de colb iscate de harnicia tarancilor.

Grija pe care cred ca trebuie sa o mai ai (poate ca deja te-ai gandit la asta) este ca in cadrul acestui ciclu este bine sa folosesti doar regionalismele specifice locului in care ti-ai fixat \'actiunea\' si interesul. Fiind un ciclu, reflecta - inteleg eu - un anumit spatiu. De exemplu, spunand \"colb\", deja m-am gandit la un sat din Moldova (parca acolo se spune colb, nu? sau ma insel?)
In ultim strofa apare \"praf\". Poate ar trebui sa apara tot fara sa fie denumit, explicit (asa cum faci in prima parte) sau, acolo unde trebuie totusi numit, sa fie tot \"colb\"?

Daca ar fi sa spun unde am fixat actiunea as spune: la tara, sau: de la tara. Termen generic care nu ma delimiteaza decat de oras. Nu as putea spune ca m-am gandit sa ma refer la un loc anume, desi o multime de imagini vin dintr-un loc anume iar alta multime dintr-un alt loc:)

Lipsa repetitiei cuvantului colb are bineanteles numai ratiuni poetice. Discutabila si discutata repetitie...
Voi inlocui prima aparitie a cuvantului praf cu colb.
Pentru inlocuirea generala a cuvantului trebuie sa ma mai gandesc. Am impresia ca va fi prea mult colb:))))
Si, pe undeva, praful trebuie sa il simti in dinti cum il simteam eu...
Multam de trecere si observatie, mi-a prins bine ideea.