Poezie
Mioriță
1 min lectură·
Mediu
Cum să-mi las florile
Ce-însoresc cărările
Pentr-un dor călător
Cu trup de cocor ?
Vreau să dorm aci
Printre nuci și vii
Cu capul pe-o mînă
Pe pat de țărînă.
Greieri mi-or doini
Și mi-oi odihni
Trupul mult umblat
Prin codri și munți
Lîngă zei cărunți.
Buruieni m-or învăli
Cu parfum de ciocîrlii
Mă voi înălța mereu
Din nimic, cu neamul meu
Și-oi cînta din fluier lung
Gîndurile să le-alung.
Frunzele m-or dojeni
Stele mari or tot veni
Să-mi apese urmele
Și să-mi mîne turmele.
Mi-oi lăsa cîmpiile
Și-oi urma stihiile
Inima-mi va bate
Tot sub cer senin
Cîntec sprinten va răzbate
Sub umbrar de pin.
De jos m-or culege iar
Oamenii-n hambar
Rotunjită-n grîne
Cu luciri păgîne.
001372
0