Florina Daniela Florea

Imi ametisera toate cuvintele, Vasile, dupa lectura textului tau si totusi, voiam sa las un semn al trecerii mele pe aici. Undeva, in calculator , pastrez un folder cu citate care mi-s dragi si la care ma intorc de multe ori, pentru a mai lua cate o gura de \"oxigen\", pentru trezire...
permite-mi sa-ti redau aici unul din ele :

\"....Oamenii se adapa spiritual unul pe altul prin cuvinte , dar dintr-o trebuinta zidita in ei de o putere mai presus de ei. Iar cuvintele nu sunt importante pentru ei prin faptul ca suna, ci prin faptul ca-si comunica apa lor ca izvoare spirituale , legate subteran intre ele si cu
oceanul spiritual suprem. Omul insusi vine in cel ce-i aude cuvintele , el insusi se deschide celui care i le comunica. Omul insusi e apa vie, prin faptul ca se da pe sine insusi si adapa pe cel caruia i se da prin cuvant. \"

(Dumitru Staniloae - Chipul nemuritor al lui Dumnezeu)

Dana

P.S. voi reveni la text

faina ideea, Gabitza, mai cu seama o femeie putea sa o \"inchida\" in versuri :), deh, cumparaturile si autoservirile or sa ne omoare toate asteptarile :).

cu drag si pe curand , sper, la Iasi,
Dana

P.S. totusi, sa nu te-ncrunti, dar am o mica nedumerire :\"asteptarea\"-\"asteptam\" apar de 3 ori in text, asa ai vrut tu ca sa subliniezi starea?
te pup ,
aceeasi

ce frumos ai scris-o, Florin, ce nostalgic si cald :).

La multi multi ani de poezie! si inca o zi pe deasupra!

cu tot binele,
Dana

Bravo, Monica! Ma bucur pentru voi, ca traiti asemenea momente si pe undeva, va invidiez :) (in bine!!!)
Daca as putea (distanta, etc) m-as alatura voua, dar asa va voi insoti cu gandul.
Succes in proiectele viitoare!

cu drag,
Dana

\"avam\" sau \"avan\" - premiera?

am citit poezia si am ametit existential :): sunt , am fost sau tot am sa fiu?
zambesc, Bogdane, nu te supara :)

cu bine,
Dana

off topic pentru Eugen:
daca l-as fi pocnit pe Raducu de fiecare data cand facea o pozna, acum el avea nevoie de psiholog si eu de o carcera.

cu bine,
Dana

P.S. nu ma incadrez in categoria domnisoarelor de pe site si nici a comentatorilor laudativi, Eugen.
Eu una tin la parerea ta in continuare. serios. dar daca e fara periaj dulceag, atunci sa fie fara vulgaritate.
P.P.S.
Raducu este fiul meu in varsta de 9 ani.

multumesc pentru rabdare autorului si-mi cer scuze pentru acest comentariu nelegat de text.

din pacate sau din fericire nici una din cele doua variante nu e cea reala: nu vreau sa crezi ca versurile mele sunt mai \"bune\" (nu-s atat de lipsita de constiinta propriei mele valori si nici de modestie) si nici nu vreau sa te pun la treaba (cum mi-as putea permite asa ceva???)
pur si simplu am vazut asta ca pe o joaca a mingii de colo-colo, adica de la tine la mine si invers.(cu versurile, evident)
ma iarta daca a parut altfel. ma voi limita la comentarii pe care voi incerca sa le enunt cat mai pertinent posibil.

cu tot binele,
Dana

priveste-i mainile prin ochi si poate vei intelege magia frumusetii :)...
am rastalmacit un pic versurile tale, Radu, le-am intors pe toate partile, incercand sa le prind trucul :), caci, desi ascund un adevar complicat, sunt jonglate frumos in palmele tale, cu alura lor de simplitate.
iluzie optica, vei spune, desigur :)

de mătase e drumul
catre inima mea
oglinda
tes pe el fluturi
răsărind
urmele
ca țurțuri tăcuți
cresc aripi de gheață
unui glob de cristal
inversându-i polaritatea
după chipul și asemănarea eternității
din penele de cenușă fumegândă
jertfesc întâia brumă
ofranda peste altarele tale păgâne
primeste-mă
să-ți fiu iarnă, Stăpâne!
omătuiește-mi si binecuvântă
cu rece, o patimă
putem topi împreună
cometele
niciodata nu s-au topit
oameni de zăpadă rămân
spulberati, da, cu praful din coadă
un inorog hăituit
boncăluiește dintr-un ciob de gheață
cât plânge mânzul în lupoaice flămânde
de lapte au pui cu lumea în pântec
mistuie-mă mistuie-mă mistuie-mă
naște-mă fiară

germinez fulgii de timp

am citit-o o data, nu am comentat nimic...ceva nu mergea, ori perceptia mea nu functiona bine.
am revenit, am lecturat. aceeasi senzatie.

nu stiu, Adrian, cred ca mesajul pe care l-am receptionat nu e unul tocmai placut.
dar e la fel de adevarat ca nu toate-n viata sunt placute.
poate o fi fatalitatea, poate o fi sclavia sperantelor fade din calea blestemata...hmmm.
nu stiu. nu m-a mobilizat. e gri. prea gri.

sa nu te superi pe mine, stii doar ca e o simpla reactie la lectura textului.

cu tot binele,
Dana

Mi-a placut imaginea abandonarii aparente a vorbelor alienate \" cu tăcerea în spinare
ai început să-ți lași cuvintele
rând pe rând,
prin spitale de nebuni zugrăvite \"

cu bine,
Dana

mi-a placut prima strofa, mai cu seama.
e mai puternica decat a doua, unde \"schimbi\" ritmul si nuantele, indulcindu-le oarecum.

o singura marunta observatie : \"bufnita imbufnata\"

cu tot binele,
Dana

valuri, da, si Vasile le-a sesizat, inganare, prelungire a unui ecou parca din afara in interior, culminand cu \"timpul\" de nestapanit...

parerea mea e ca e una dintre cele mai frumoase poezii scrise de tine (evident din cate am putut eu sa citesc) si ma bucura nespus sa pot lasa un semn modest al aprecierii mele.

Prefer sa urc pe unde e mai usurel :), pe la \"Diana\", se poate?
hai ca ne-am \"dambla-pietro-craicit\" toti trei si acusica trece editorul textul la atelier.
mai bine ne scriem pe mail despre munte :)

cu bine,
Dana

Pseudo-contingent de maimute pe cer, verbalizand ad-vers,
leagă si dezleaga poezie in metafore
*
Leucemică in rostirea sangelui, ratacesc transplantul de suflet bizantin si ratez vindecarea din vorbe
*
Existență formală la limita seminței de lumină, respir.
sunt prima femeie crescuta sinusoidal pe-un ADN cu muguri de fericire
*
Acustica genezei provocata prin foșnet marcat de marginea caii lactee, innadeste silabele pe lumi astrale cu pesteri-biserici lipite de buze ca norii de vant
*
Sabia mea nu este cruce in rișcă, glumeam la limita măsluielii, trăgeam linia mereu mai aproape de adevar , până în mine însumi, cea serioasa.
Atunci de ce știu cu totii “unde-a-nțărcat dracul copiii”? Tot glumeț? Tot glumeț…
*
Natură moartă în aquaforte de plamani gauriti in forma de sarpe; picteaza-ma ca respir cu venin de împrumut și-ai sa ma prinzi ca te închin fără yellow submarin.
Apropierea de tine pălește ca o păpădie hepatică.
E frumos sub valuri, acolo pescarușii par muți, soarele filtrează lumină pură in-existenta de meduza cu piele de catifea. Fiindca nu mai e loc pe Nautillus imersiunea în uterul tău de cefalopodă nu mai regenereaza tentacolele ruginite de aer. Comoara din insulă? Nu există
*
Nelinisti pe curbura lunii de pe vremea invârcolacirii.
Inocentă sibilă , nu ți-a căzut decât capul…



multumesc,
Dana

Adi, asa sa tot furi :), nu-i bai.
Ai grija , insa, la respiratie.:)

Martin, iar am zambit. Una calda-alta rece, nu-i asa?:).
Cat despre stele, hmm..tu nu stii ca eu nu scriu pentru stele, desi ma fericesc? eu vad stelele :).
glumesc.

Cristy-zambet-albastru, fata mea, complexitatea zace in forme simple , cu vazutul stam mai prost :), uneori dam prea multi bani pe lentile heliomate :).
Si...da, aici iar m-ai \"citit\": ideile vin tavalug si mi-e cumva ciuda ca rareori am momentul acela de tihna sa le agat de cuvinte. Aici, la cliseele astea, asa a fost. Altadata le pierd pur si simplu in gesturile cotidiene, casnice, cand timpul nu e pe partea...luminata a lunii. Pacat, nu?

te pup cu drag si sper sa ne vedem la Iasi,
Tanti Aglaia


Mae, din cuvinte rasarim...in cuvinte ne intoarcem.
ce simplu si ce greu e, totodata, simti si tu?

cu drag, tuturor,
Dana

Claudiu, chiar daca off-topic, am citit cu interes schimbul tau de replici cu Vasile. Si, cand veti merge la Varful Ascutit pentru continuarea discutiilor, sa ma luati si pe mine :).
Textul meu, impropriu spus text, de aceea am preferat notiunea de \"clisee\" , insira niste idei \"rabufnite\" in momentele de tihna cu mine insumi. Nichita sau nu, habar n-am. Nu am intentionat nimic altceva decat sa scriu cum simt. Probabil influente exista de peste tot, din lecturile mele. In plus de asta, suntem atat de multi pe aici care scriem incat nu se poate sa nu repetam cuvinte, expresii, ba chiar idei uneori. La urma urmei, avem cu totii acelasi hobby, nu?:). In general, ma feresc sa pic in capcana (cu tenta de usoara paranoia) pe care prea des, din pacate, am vazut-o pe aici (justificata sau nu) de a acuza de plagiat imediat cum coincide un cuvant intr-o poezie.
Multumesc inca o data pentru atentia indreptata asupra textelor mele :)

cu tot binele,
Dana

Vasile, revin :)...

Claudiu, empatie sau pure coincidente.
Nu ti-am citit poezia cu pricina. Si aici voi reveni.
Multumesc.

cu bine,
Dana

ciupește-mi gandurile
fă-mi dâre subtiri
pe sub vene
pe sub sange
din râuri prelungi
subterane
vioara ma naște
pianul ma geme
pustie pestera
ce acustica ai
in mine
cu gesturi

pe degetele tale chitara
mi-am răsfirat visul
leave my hat on
that\'s all
si orga
si cupa
din buze rotunde
bauta darabana
direct pe sub piele
vibrează tăceri
de coapse grele
incolacite
pe sunete sfinte
mușcă-ma flaut
de-o lira suspină
pe corzi
ca o ploaie
de note pe sâni
îmi urcă din spate

ai scris simfonia
aceasta ciudată
să pot să-ti dansez
mimand nebunia
și spasmul prelung
din sfinte eresuri

...AAAAHHHH…


si ca o joaca...
Dana

Claudiu, nu-i bai.
Daca doar cateva idei zapacite au putut genera un vers mai bun, oricaruia dintre cititorii mei, te asigur ca nu m-as putea supara. Mai ales daca unul din ei a fost Vasile, pe care-l apreciez in mod deosebit.
Asa ca...e liber drumul :) comentariilor si-al poeziei.

Vasile, indirect, ti-am raspuns mai sus.
Comentariul tau ma lasa copilaroasa la o poarta stelara, incercand sa cresc, invatand combinatiile necesare pentru a o deschide.
candva.

cu tot binele, amandurora.