Florina Daniela Florea

gresti, hose armando demasiado-etc.
n-am nimerit pe pagina ta din greseala. retine asta.
asta e tot ce-ti spun acum, pentru ca deja e un comentariu off-topic.

rotindu-ma in cusca, reusesc sa strecor felii dintr-o privire zabrelita si-n acelasi timp sa nu-mi rup gatul dupa caii cei verzi de pe pereti si.
si iti recitesc prima strofa si raman cu acelasi zambet stupefiant de naiv agatat de incisivii tociti si mai ales versul acela, copile, versul acela cu tsunami ma consoleaza ca totusi pot fi un hamster fericit cu un stapan fericit fara meciuri duminica si fara credinta fraierilor

da, da. uite-aici, chiar aici \"am crezut ca e o luna lichifiata sau vreun tsunami ce pregateste o melodie\"

citindu-ti sonetul de astazi mi-am reamintit de cate ori am gustat si eu dintr-o victorie amara ca mai apoi sa regret ca nu-s invinsul de dincolo de aurora.
poate tocmai de aceea strofa a doua mi-a placut mult, Adrian. mult.

Dana

e clar, arhonte.
m-am repezit si te-am inteles gresit.
imi cer scuze.
numai bine si succes la scris

\"între ultimul potop și pînă la liniștirea vîrtejurilor\"
vin si eu pe la tine, Gabitule, si iti pasesc \"în urme pe nisipul umed cu gleznele înfășurate în alge\"
incercand sa astept acea eclipsa de care-mi vorbesti, sa se cearna odata calea noastra cea de toate zilele, desi la fel de bine as putea astepta (ce darnica poti fi tu, zambetule, ce darnica - oferindu-mi alternativele tristelor tale incertitudini) cu \"o mare indiferență sub semnul vegherii\"
si poate astfel, hidratata si tonifiata de o primavara sterila prin exfoliere, as putea sa-mi gasesc intr-un sfarsit \"o cale de întoarcere acasă\"

ma crezi, nu-i asa?
\"renunțasem la prognoze și anticipări\"

cu drag,
dana

cu un zambet, iti aprob in totalitate cumparatura dar cu o conditie: sa duci bunicii florile cu care se presupune ca ar fi venit el :).

(oare o mai fi Boicil prin farmacii?:) )

interesante imagini ai prins in aceasta poezie, Madalina, chiar mi-au placut.

as avea doar trei marunte observatii, legate de forma:
\"camatasera\" - l-as inlocui cu un sinonim mai usor asimiliabil in context poetic
\"leaganul lui\" - succesiunea -\"nul\"-\"lui\" rostita cu glas tare pune o piedica limbii:).
- inlocuieste prescurtarea \"pt\" din ultimul vers cu \"pentru\".

repet, sunt doar observatii de forma, nu de fond.
fondul promite mult.

cu bine,
Dana.

p.s. poate cuvantul \"veac\" sa fi fost cel care m-a trimis la Garcia Marquez, dar plec de pe pagina ta cu gustul cuvintelor evadate din sange.

acum stiu de ce mi-am cumparat o pereche de perusi:) - probabil subconstientul.ceva vreme in urma ma gandeam oare ce voi fac cu atata amar de versuri (ale mele - mai bune sau mai rele) adunate prin calculator de ani de zile si uite ca vii tu cu poezia asta si imi dau seama ca nu mi-am luat degeaba papagalii si...ei, arhonte, incerc sa glumesc, sper ca-mi vezi zambetul agatat de coltul ochilor.

pe mine nu m-ai deprimat, asta s-o stii clar:)si n-am uitat nici de partida de pescuit promisa la Iasi, acum jumatate de an si tare mi-as dori sa-ti fie limpede ca iti sunt aproape (daca mai conteaza asta, bineinteles), ca te citesc si ca astept sa influentezi in bine lumea de pe aici, ca si pana acum.
daca simti nevoia, fa acea pauza de acumulare - inevitabila - dar nu te alinta si ramai adultul pe care il cunosc.
nu vin cu citate intelepte caci le stii mai bine decat mine dar daca tu crezi ca ai nevoie de ajutorul meu, sunt prin preajma.

cu bine,
Dana

am uitat sa completez:
sunt un simplu cititor, in treacat pe aici si nu un critic literar.

m-am rotit si ieri pe langa textele tale.
percep acea vibratie poetica (acum sa nu crezi ca umblu cu varguta de alun pe aici:) ) si cred ca in timp, pe masura ce vei prinde experienta si indemanare in ale scrisului, voi citi pe pagina ta poezii interesante.
*
chiar am simtit un frison pe sira spinarii la citirea versului:
\"simt o cădere în frig\"
mi-a placut.

am uitat inca doua observatii:

- incadrarea textului la rubrica: poezie nu la eseu
- elimina majusculele din titlu.

\"Miorita\" in versiune feminina?:

\"Si-apare o fata, doar cu trei mioare
Cautand izvorul mic si susurand...
Insa-n apa rece,
Durerea nu-i trece!
Inima-i pulseaza, iia-n-sus treasalta si pieptul o doare
Si-n linistea serii, plange suspinand.\"

*
nu vreau sa fiu uricioasa, vad ca ai muncit in elaborarea aceste poezii, dar in locul tau as mai prelucra-o si as incerca sa elimin acele masive influente din folclor, pentru a putea obtine o poezie cu o amprenta personala.

ai o greseala in titlu:

\"suflet\" nu \"sufelet\"

m-ai ametit:)

ceva de genul: \"stiu ca stii ca stiuca-i stiuca dar mai stiu ca stiuca-i peste\"

si am uitat sa-ti dau acest link

http://www.agonia.ro/index.php/article/43109/index.html

e drept, e vechi de aproape un an jumatate (cred ca pe vremea aceea nu aveai cont pe site), si cred ca lectura textului si a comentariilor s-ar putea sa te ajute in lamurirea unor probleme ridicate de tine.

cu bine,
Dana

daca as fi stiut adresa ta de mail, ti-as fi scris acolo, cu siguranta, dar asa, incerc sa fiu mai \"concisa\" in exprimare :).
esenta comm-ului meu e una singura:
mi-ar parea rau sa te retragi de pe site.
daca as lua-o inginereste, as motiva pe puncte, dar pentru ca suntem pe un site de poezie, iti voi argumenta cu sufletul :).
n-as vrea sa te retragi pentru ca avem o nevoie acuta de zambet, n-as vrea sa te retragi pentru ca esti un om inteligent care scrie bine, n-as vrea sa te retragi pentru ca esti o pata de culoare \"necesara\" pentru multi dintre noi.
*
de vreo doi ani bantui si eu pe aici, fara intentii de a penetra lumea poeziei ci doar folosindu-ma de acest spatiu pentru a \"tipa\" fara sa se uite cineva stramb la mine.
ca si altii, am trecut prin faza \"retragerii\" dar m-am razbunat pe bietele mele texte, retragandu-le pe cele mai instelate si mai vizionate, din varii motive in varii momente.
ca si altii, am trecut prin faza \"clonare\", dar cu un anumit scop, acela de a ma verifica din punct de vedere al scrierii de poezie. dupa ce am avut un rezultat al testului, singura am declarat unui editor ce clona am, am primit pe acel cont -10 si mi-am retras acele doua poezii, repostandu-le pe contul ce mi-l stie toata lumea (evident, cu blocaj la comentarii).
in fine, am divagat.
ideea era ca te-am inteles de ce ai \"nascut\" pe atropa, ca te-am recunoscut in proportie de 90% in acele poezii, ca ti-am respectat alegerea si n-am facut valuri dar, indiferent sub ce nick te loghezi, esti acelasi om, cu aceeasi amprenta inconfundabila.
nu te risipi. ramai tu insati, Carmen Andreea Anghelina, un om matur cu simtul umorului. o rara avis in societatea noastra.

te astept cu drag pe aici,
Dana

Oriana, multumesc.
O apreciere venita din partea ta are \"greutate\" si e un imbold pentru a continua sa insir in cuvinte ceea ce simt si gandesc. Un impuls de care aveam nevoie in aceasta primavara.

Oriana, iti multumesc pentru sfat si as vrea sa-ti spun ca initial am scris-o fara semne de punctuatie, insa la a doua, a treia recitire mi s-a parut mai putin relevanta si am incercat sa ii aplic aceste \"tușe\", prin semnele de punctuatie. Acea liniuta din versul 5 e ca o paranteza, ca o explicatie a versului dinainte dar...ai dreptate. Uite, recitesc poezia si iti dau dreptate. O voi lista si o voi rearanja.
Multumesc mult pentru sfat si pentru popasul neasteptat la textele mele. E o surpriza extraordinar de placuta, mai ales ca eu te consider unul din poetii site-ului si nu numai. Pentru ca deja am facut o confesiune si am prins curaj, uite si o a doua: de la Virtualia II (octombrie 2003) am in biblioteca mea un volum de poezii intitulat \"Geometrii Singulare\" :).

din punctul meu de vedere, acela de cititor obisnuit, aici e o poezie perfecta. am fost impresionata cu precadere de versurile subliniate italic, versuri ce vin sa confirme si sa implineasca ferm si totusi cu delicatete, sarcastic si totusi cu blandete, antigenitivul din zambetul desenat pe cornee.
...ca sa nu mai spun de \"albastrusul de ou\".

pe ansamblu as remarca poezia prin nuanta eleganta a contururilor, echilibrul din fiecare strofa, asemeni unui aranjament Ikebana.

initial am vrut sa subliniez cateva versuri, dar mai apoi m-a prins lectura aceasta delicata ca o dantela de spuma definind limita dintre apa si tarm, contururi subtiri care la prima atingere omeneasca s-ar destrama precum visele.
o singura marunta obiectie, legata de forma, as avea: acea \"verdea-i\" nu-mi place cum suna.

cu tot binele,
D.