Clocotul dramatic,
Obsesiv,
Limpezește suferințele
Feroce,
Tristețea adâncă,
Cu sau fără motiv,
Are-o răgușeală-n voce.
Tremurul desfigurează
Insul,
Topind ireversibil
Viața
Și dacă
Mi-am făcut din gând
O limbă
Numai bună de vorbit
Și când obosesc
Mă plimbă
Unde nici nu am gândit.
Un fum grav,
Poate,
Mi-aș da,
Rătăcind prin lumea
Toată
Ca un vorbăreț
Lumea toată
E în chin
Când o-apucă
Ura
Că o viață
Și-un destin
Îi astupă
Gura.
Ori e proastă
Ori naivă
Să-nțeleagă ce-o capta,
Navigând
Tot în derivă
Pentru a se adapta.
Soarta,
Saturn,
Zeul,
Se zice că
A avut mai mulți
Copii
Și dintr-o dată
Se-apucă
Să îi mănânce
În plină zi.
Din toți,
Doar patru au scăpat
În lumea pe care-au făcut-o,
Jupiter,
Cel mai
V-am spus
Că-mi place
Pe săturate
Să întâlnesc
În sărbători
Inteligențe
Consacrate.
Și liberat
De stresul zilnic
Să judec limpede,
Neatârnat
Să înțeleg
De ce atât de silnic
Caut
Un copil,
Călare pe-o rață
Galben-albastră
Și plină de praf,
Se juca
În parcul din față
În timp ce bunica
Îi trăgea un perdaf.
Cine-l iubește,
Îl lasă în pace
Să zburde
Prin parc
La
Am crezut întotdeauna
În Isus,
Cel născut dintr-o femeie,
Așteptând să-mi dăruiască
Ceea ce El vrea să-mi deie
Mai presus.
Și mi-am propus,
Pierzându-mă-n ,,surcele”,
Să văd obstacole
Te-arunci pe pat
Să dormi
Și-atât.
Nu simți că ieși
Din vreme
Și timpul ăsta, așa urât,
Îți pune viața-n cleme.
Să schimbi ceva
Dintr-un trecut
Sărac
Nu poți,
Dar poți să
Noi știm că ,,dincolo”
Ceva există
Și are legătură cu devenirea,
Cu toate astea îndurăm
Ideea tristă
Că doar pământul
Ne este moștenirea.
Fugim bezmetic,
Dar cu speranță,
Până la
O pretenție
Mai acătării
Nu-i altceva
Decât iluzie,
Chițibușeală-n verbele
Uitării,
Lacrimi, teamă
Și confuzie.
Dacă te-agăți de un baston,
Prea găunos
Și-n putregai,
Ești ca un popă
Să străbat o viață-ntreagă
Și s-ajung bătrân
La mal,
Iat-o țintă ce mă leagă
De apusul
Triumfal!
Și dacă m-am cantonat
În acest lăcaș,
Eu pe mine m-am uitat
Într-o luntre
De ocnaș.
Am
Rămasu-mi-a speranța
Întreagă,
Că n-am gustat
Viitorul,
Cel ce e-n stare
Să-mi dreagă
Tristețea, îndoiala,
Neștiutorul.
Sunt o simplă
Pauză
Printre atomii din pustie
Și,
Fiindcă
Un salcâm,
Ca toți salcâmii,
Ședea singur într-o seră
Ca un sfânt
Preocupat
În chilia-i austeră.
Întregind doar un decor
Pe o margine de-alee
Părea tare ocupat
De o tainică idee.
,,Ce-ar
E ,,vitrion”, Năică!
Strigă un suflet
Trădat,
Ce arde când pică
Pe ochi mincinoși
De bărbat.
Cu voce spășită,
Opinentul
Îi spune că are
Simțiri
Ce-i întăresc sentimentul
Plin de-adânci
Nu-mi amintesc
Deloc
De stări de bine
Trăite
Care
Să-mi fie
Plăcute ispite,
Dar dac-am trăit
O durere,
Departe în limb,
O simt atât de vie
Încât aș da orice
S-o schimb.
Dorința
Profund arzătoare,
Ce zace
Adânc cuibărită,
Împlinire totală
Nu are
În veac sau clipită.
Dorința se umflă
Și crește,
Ne umple întreaga
Ființă
Și dacă nu se-mplinește
Crapă
Tu poți să minți
Pe orișicine
Așa încât să creadă
În bazaconii,
Dar nu-i posibil
Să te minți pe tine,
Chiar dacă-ți pierzi
Toți neuronii.
Poți spune unuia
Că e frumos
Și scrie
Gândirea, Doamne,
Este cuvântul
Ce-a răscolit
O lume-ntreagă,
Punând pe jar
Chiar și pe sfântul
Ce vrea să afle
De ce în viața lui
Se bagă.
El vrea să-i afle
Mecanismul,
De are înțeles
De câte ori nu-mi spun:
,,Nu mai vorbi prostește!
De ce bați câmpii,
De nebun,
Gândind la ce se irosește? ”
Să caut adevărul,
Oricât de mic,
Trudit-am mult
Dar n-am găsit
Nimic.
Să
Disprețul aruncat
Chiar în obrazul meu
De cineva
Preocupat
Să-mi fie greu
A fost un foc de paie.
De ce?
Pentru că nu mă doare
Decât disprețul meu
Față de mine.
Respect,
Un stil,
Nu-s ateu
Și nu-mi impun
Să alung
Un Dumnezeu
Care poate fi și bun,
Și îndrumător de ,,Eu”.
Nu vreau
Să ridic
În mine
Catedrale
În gri tern
Și apoi,
Cu gura mare,
Să devin
Un
Suntem bântuiți
De vise
Și frumoase,
Și rebele,
Nu credem
Că sunt proscrise
Nici în cântec,
Nici în stele.
Ce păcat
Că nu putem
Să ni le postăm
În minte,
Vise dragi,
Vise
Stăteam
Pe un stabilopod
Și ascultam
Cum cântă asfințitul,
Pe note
Ascunse într-un cod
Ce toarnă-n mine
Infinitul.
Trei undițe de lângă
Mal
Băteau cu bățul
Apa
Ce desena un cerc