Postul Mare (Abordare dialectică)
Un canon anevoios,
C-un conflict (ades patetic)
Între sufletu-mi pios
Și stomacul meu eretic.
(George Petrone)
Da, la toți ne este greu,
Dar la mine-i mai
Tema “Lingușeala”
Vorbe
I-am spus nevestei mele c-o iubesc,
Că-mi este dragă fără de măsură,
Că o respect și că o prețuiesc,
Dar câte nu se spun la băutură...
Un fel de
Măicuță dragă, cartea mea
Găsească-te cu bine!
Pe-aici e frig și vreme rea
Și mă gândesc la tine,
Că-s două luni de când m-am dus,
Abia săpasem via
Și am intrat, dracu’ m-a pus,
Pe site-ul
ce-i pasă lămpii
că s-a scumpit gazul
ce-i pasă cepei
că eu prefer prazul
ce-i pasă găinii
de cocoșul din oală
ce-i pasă sobei
de-ncălzirea globală
ce-ți pasă ție
ce simt eu,
În viața mea sunt prea multe paranteze. N-apuc să închid una că, furat de o nouă perspectivă, deschid o alta. Astfel, tot închizând și deschizând paranteze la întâmplare, am ajuns să nu le mai pot
Rondelul ironiilor de toamnă
Sunt simple ironii de toamnă
Ce-apar în viață uneori,
Când nu știi asta ce înseamnă.
Și simți așa, c-ai vrea să mori.
Când parcă sângele te-ndeamnă
Cu campioni
Toate lucrurile bune au un sfârșit
Cum vremea caerul și-l toarce
Acuma toamna se întoarce,
Se-ntoarce vântul, frigul, ploaia,
Nevasta mea de la Mamaia.
E bine...
A fost sau n-a fost
1. O tempora!
Mai ieri, când mă plimbam pe-alei,
Cerneau în păru-mi flori de tei;
Aceleași flori, o feerie,
Mai cern și astăzi... pe chelie.
2. Consecințe
Îndrăgostiți cândva,
Deoarece caseta de comentarii de la Concursul de epigrame a fost închisă și pentru că mi s-a cerut o explicație, a trebuit să deschid acest nou post. Lipsa mea de reacție privitoare la situația
Importanța comunicării în căsnicie
De-atâția ani comunicăm cuminte,
Ca oameni responsabili și maturi,
Că nici n-avem nevoie de cuvinte,
Doar semne și vreo două-njurături.
Rolul șefului
Observând frecvența substantivului “frecvență” în catrenele d-lui Dumitru Cioaca-genuneanu, și sesizând o oarecare teamă a autorului față de semnificația cuvântului în contextul respectiv (teamă care
Privindu-mă, cu o răsfrântă buză,
În colțul tău stai tristă și ursuză.
O, veche amică, știu, te-ai supărat
Că de o vreme te-am cam neglijat.
Tu nu-ți dai seama că, deși regret,
N-am cum să
1. Leul, ursul și ciocănitoarea
Odată, leul, regele pădurii,
Plimbându-se prin mijlocul naturii,
De peisajul dimprejur furat,
Călcă direct într-un – pardon - rahat.
S-a supărat nespus măritul