Unui amic

Tu ești, de felul tău, chefliu
Și ai mai bea niște pahare,
Dar cred că e deja târziu,
Mai bine du-te la culcare.

Propun un joc: crearea unui catren nou, în care să se regăsească un vers din cel anterior.

M-a adormit catrenul tău
cu tot cu deșteptător,
cum epigrama-i scrisă rău
și fără urmă de umor.

Mai bine du-te la culcare
Te-așteaptă-n dormitor un pat,
Este târziu, e noaptea mare
Și-mi pari nițel întârziat

\"M-a adormit catrenul tău
cu tot cu deșteptător\"
(Elena Malec)

Te înțeleg, nu e ușor,
Și se mai poate întâmpla:
Nici cel mai bun deșteptător
Nu te mai poate deștepta

Atâta-n tine ai turnat,
Așa cum spune-o zicătoare,
Că-ți spun amicii că ești beat,
Doar să te vadă la culcare.

Așa cum spune-o zicătoare,
Când doi(!) afirmă că ești beat,
Mai bine du-te la culcare...
-Dar mie-mi spuse-ntregul sat!

De mult, pe când eram băiat,
Iubeam și eu o fată mare;
Ce i-am mai spus, cât i-am turnat
Până-am văzut-o la culcare...

De mult, pe când eram băiat,
Iubeam și eu o fată mare;
Ce i-am mai spus, cât i-am turnat
Până-am văzut-o la culcare...
(Florin Rotaru)

După-atâta îmbătare
Cum era de așteptat,
Ai rămas și tu băiat
Și amica fată mare!

e drept, rămas-a fată mare,
dar și eu am rămas băiat
că am fost iute de picioare
când tac\'su ne-a găsit în pat

I-ai spus că-i un întîrziat
Și brusc, dar fără de ranchiună,
Amicul tău ți-a replicat:
Păi cin\' s-aseamãnã, se-adunã!

Florine, epigrama ta se bazează pe cele două sensuri ale cuvîntului \"întîrziat\", doar că cel temporal nu cred că se pretează a fi precedat de verbul \"a fi\". În rest, ca de obicei, prozodia e perfectă.

În lung și-n lat de iei Atlasul
indiferent deștept de ești,
mă tem că nu te mai trezești
când în final îți sună ceasul.

așa este, ai dreptate. Am încercat să exploatez cât mai bine ideea dar, după mai multe încercări, atât am putut scoate. Uneori câte o poantă nu vrea pur și simplu să se supună canoanelor stricte ale epigramei. A trebuit de-a lungul timpului să renunț la unele idei din acest motiv. De exemplu, de vreo două zile îmi zbârnâie una pe la urechi dar nu găsesc o rimă pentru \"membre\". Și, din păcate, este cuvântul cu care aș dori să închei epigrama pentru un impact mai mare al poantei.

Mulțumesc pentru popas

decembre. ca la Bacovia.

Cand tac\'su ne-a gasit in pat,
I-a explicat frumos, cu parul:
\"In pat de te mai prind, te bat!\".
Nu mai vrea-n pat. Face trotuarul.

Ioan Albu - pentru rimă. O să mă gândesc.
Florian Abel - pentru replică. Trotuarul - nu cumva se pronunță tro-tu-a-rul?

Felicitări cu carul!
Eu însă îmi doresc
Să fie-nvins rotarul
De șarmul oltenesc


p.s. felicitări!
sunt mândră de tine
oh:)

Nia, întotdeauna mi-a plăcut să țin piept provocărilor, mai ales când și ele mi-au ținut piept mie :)

Sub piele simt acum furnici
Și mă gândesc, de bună seamă,
Că Șarmul ăla, cum îi zici,
E foarte tare-n epigramă

Oh-ul ăla m-a dat gata. Întotdeauna am fost sensibilizat de femeile care ofteaza după mine. Dacă sunt și oltence, cu atât mai mult...
:)

Mulțumesc