Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Forme de empatie II

1 min lectură·
Mediu
liniștea e un bulevard imens din phenian
o noapte în partea de nord a peninsulei
peste care vălul transparent al nepăsării
se lasă cu zgomot de ovații înflăcărate
tu îmi măsori cu rigla cuvintele încă nerost(u)ite
aștepți o plecare către un alt țărm galben-fosforescent
în camera bântuită de lumina slabă a trupului
trecând gol și absent prin fața televizorului
un copil de la geamul de vizavi scapă un zâmbet
și noaptea fluturând din aripi ca un corb ne toarnă spaima
în venele subțiate de o absență constantă
aș urca la geamul tău
pe sfori împletite din timp
altfel folosite drept spânzurători
pentru tăcerile nesfârșite din carcera
ființei dezvățate de lacrimi
mă tem pentru singurătatea mea și
dorințele refulează ca o spumă violacee
răspândită de-a lungul trupului ca o
stație de metrou pustiu…
ca un bulevard din phenian
într-o noapte cu miros de flori de cireșe amare
044.200
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
146
Citire
1 min
Versuri
22
Actualizat

Cum sa citezi

Florin Hulubei. “Forme de empatie II.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-hulubei/poezie/209764/forme-de-empatie-ii

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@dan-mihutDMdan mihuț
un text lipsit de contrafaceri și stilizări raporate incongruențelor actuale, clar și distinct, o voce puțin răgușită de liniștea care dă amploare voltelor spațiului, degajă și acutizează lumea singularizând stări comune printr-o empatie pe fond străveziu al existențelor care coc rosturi. poate chiar claritatea textului mă intrigă, poate doar zâmbetul de fachir pe care-l întrezăresc în spatele său, liniștea fiind oarecum placenta textului, animalul distanțelor intuite care învelesc. finalul m-a surprins, bunăoară... poți mirosi cireșii care nu vor înflorii în phenian prea curând? deși e prea \"dureros\" pentru gusturile mele ceva mai amorțite de brume \"moderne\" pun un semn pe bulevardul phenian. ca formă de empatie.
0
@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
\"Camera bântuită de lumina slabă a trupului\" e un spațiu tocmai potrivit pentru derularea unor întâmplări cu-adevărat poetice. Mi-au plăcut rătăcirile imaginației, mai vin pe-aici.
0
@florin-hulubeiFHFlorin Hulubei
mulțumesc tare mult pentru cuvine și apreciere, dan! adevărul e că țin foarte mult la bucata asta de text. îmi pare bine că te-am făcut să rezonezi cu liniștea din el. una stranie, nu? ca aceea ciudată dintr-un oraș parcă desprins din orwellianul 1984.
Tamara, orice loc de pe lume, cu mici excepții, poate fi spațiul unei desfășurări poetice. mulțumesc pentru trecere și aplecare asupra textului!
0
@florin-hulubeiFHFlorin Hulubei
pentru cuvinte, evident, nu cuvine...
0