Mediu
stau la geam
și beau un iaurt
am citit undeva că e singurul aliment viu
că prin el mișună ca un sânge invizibil
milioane de bacterii
care ne fac viața mai ușoară
brusc îmi amintesc
de o vară superbă cu noi pe o terasă
din Vamă, berea lucind în soare
tu lăudînd virtuțile nemaipomenite
ale iaurtului în calmarea arsurilor de piele
și mă întreb cu o detașare aproape firească
dacă iaurtul pe care-l beau tratează
mai repede sau mai ușor
senzația de arsură la stomac
pe care o resimt mereu
când treci pe sub fereastra mea
prin lumina violacee a amurgului
peste noapte
în timp ce urmăresc prin binoclu
cum faci dragoste cu soțul tău
arsura persistentă
urcă încet-încet către inimă
093.258
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin Hulubei
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin Hulubei. “Iaurt fără fructe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-hulubei/jurnal/212772/iaurt-fara-fructeComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Seducator baletul tau, desi poate un plus de incisivitate nu ar fi fost daunator. Oricum, multa delicatete si duiosie in balansul tau culinar-amoros.
0
insa \"iaurtul\", acest lapte stricat, ca amintiri din trecut, ne hraneste fiecare celula, si speram sa nu facem vreu infarct doamne fereste.
numai bine!
Madalin
numai bine!
Madalin
0
pentru ca dragostea trece prin stomac! :-)
0
si mie tat fara fructe-mi place. cu fructe nici sa nu vad ca mi sa face rau. :)) arsuri de piele...aiiiiii...nu-mi amintiiiii...nu exista vara sa nu fac insolatie si sa nu-mi parjolesc umerii. :(( numai eu stiu cum dorm apoi. si da, folosesc pt arsura iaurt sau smantana. :))
draguta personala, odine, cherido. :D
superb violetul amurgului. frumoase ultimile versuri:
peste noapte
în timp ce urmăresc prin binoclu
cum faci dragoste cu soțul tău
arsura persistentă
urcă încet-încet către inimă.
draguta personala, odine, cherido. :D
superb violetul amurgului. frumoase ultimile versuri:
peste noapte
în timp ce urmăresc prin binoclu
cum faci dragoste cu soțul tău
arsura persistentă
urcă încet-încet către inimă.
0
cum spui tu, madalin! cum spui tu!
totuși, eu încă mai cred că dragostea trece numai prin inimă.
mulțumesc pentru semn!
totuși, eu încă mai cred că dragostea trece numai prin inimă.
mulțumesc pentru semn!
0
emilia, uneori e bine să lăsăm deoparte incisivitatea. mulțumesc pentru cuvinte. te mai aștept!
0
Ramona, prima oară în pagina mea. Mă bucur că mă citești și iată lași și câte un semn! Te mai aștept!
0
Florin, știi tu, fructul oprit e întotdeauna mai dulce… Îmi place amintirea asta lăsată pe trupul alb al iaurtului, e unul din textele acelea care mă umanizează și care-mi amintesc de mine însămi. Pentru că uneori mă uit pe mine, cum cred că ni se-ntâmplă fiecăruia dintre noi.
0
Hey, Miruna, mă bucur de vizită! Știu că atunci când îți place, lași mereu semn! Să știi că e mai bine, de multe ori, să uiți de sine și să te lași dus de val. Mulțumesc de tecere!
0
