Ceea ce sunt

Ai vorbit din nou despre tine, despre mine, despre cei care simt la fel de deformat. Prima strofa mi se pare excelent construita, pentru ca, indiferent de scapari, topitoria gindului le incalzeste pe toate. Ultima strofa mi se pare putin diluata, insa o salveaza intensitatea finala. Din nou, aceeasi eleganta in exprimare, in constructie si in simtire.
Nu vreau sa ma intelegi gresit, din punctul meu de vedere poemul e bun, e perfectibil intr-adevar, dar e modul meu de a remarca anumite texte. Dincolo de aprecierile care sint in majoritate subiective, ramii ceea ce esti, ceea ce te definesti prin scriere. Macar aici esti stapin, ca ceilalti vor vedea exact atit cit vrei tu sa vada.
Emil
Pe de alta parte, din punctul meu de vedere, as incerca sa renunt la constructii pretioase gen \"anihilam orice tentativa de intimidare\", intentii nesupravegheate si altele asemenea, pentru ca tonul poemului e sincer, ori astea mi se par destul de reci si indeparteaza cititorul. Da\' asta e parerea mea. Bine, se mai pune problema si a judeca un poem prin cultura autorului, lucrurile favorite si, de ce nu, cliseele pe care le foloseste pentru a se integra intr-o zi oarecare.
Remarc acest poem si, mai mult, simtirea lui.
Emil