Femei, vin și miles davis

dintre toate femeile cu care am petrecut nopți întregi vorbind despre dragoste, sex și futilitatea ființei niciuna nu s-a mai întors la mine cum ai venit tu într-o noapte ploioasă de noiembrie cu jupa strânsă pe corpul de starletă porno doar ca să-mi ceri să-ți mai dau o șansă și sângele meu tânăr s-a înfierbântat am împărțit ultima sticlă de sauvignon cu aerul cel mai boem din lume gândindu-ne că în lumea asta perfidă și plină de scârțari cu jeepuri și trabucuri scumpe n-a mai rămas loc pentru puțină dragoste decât într-o garsonieră de 30 mp în lumina slabă a lămpii și sub undele binefăcătoare ale unui miles davis care n-a mai sunat niciodată atât de bine încă de când câțiva negri americani s-au gândit să-i dea stării ăsteia de bine și melancolie tiranică numele de jazz