Florin Ciocănaru

Florine, mulțumesc pentru acord. Nu știu insă de ce ai atît de puțină încredere în calitatea umorului tău, exprimat aici cu adevărată măestrie.
Vești bune!
Abia am sosit de la spectacolul pomenit și, crede-mă pe cuvânt, fabula ta a fost foarte bine primită de publicul studențesc ieșean. Uitasem să te anunț că în spațiul Casei de Cultură își desfășoară activitatea nu mai puțin de trei cenacluri, ceea ce inseamnă că, oarecum, nu am scos-o din context, \"gâsculițe pisăloage\" găsindu-se și aici din belșug. Apoi, aici în \"dulcele târg\", nu e om care să nu fi scris (măcar așa la mișto) o poezea și care să nu fi visat la un volum publicat. :) Vise... Așa că s-au regăsit mulți, sau și-au regasit prietenii între rândurile scrise de tine.
Mulțam și la mai multe! Fără mișto :)
Florin Ciocănaru, actor al Teatrului Ludic Iași

Dragă Florin, îmi place teribil fabula ta și sunt uimit să văd că acest gen de exprimare nu este încă uitat.
În altă ordine de idei, îți cer acordul de a recita această fabulă, \"bună rău\", în cadrul unui spectacol de satiră și umor ce va avea loa astăzi la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Mai mult, aș dori să o includ în repertoriul meu actoricesc. :)
Să auzim de bine...

Mulțumesc pentru prezența pe pagina mea și pentru indicațiile oferite. Am să țin cont.
Cât despre mutatul cursului Dunării... am dat un telefon și mi s-a răspuns că s-a rezolvat dar... NU se poate :)
Mulțumesc oricum și-mi cer scuze pt întârziere.

Câta tristețe știi tu să \"cânți\", indiferent de stilul abordat. Simțul ritmului, al rimei, dovedește munca, pasiune. Dar oare toate acestea doar pentru a zugrăvi tristețea?! Fii tânără Lia, trăiește frumos, așa cum dovedești că știi să o faci, lasa crucea, nu te mai chinui s-o \"urnești cu plânsul\". Iar dacă \"porți urme-adânci din luptele pierdute,în suflet și pe trup și în dorinți\", nu uita că ele te fac mai puternică. Așa că trage clopotele pentru viață, și fii fericită. Sunt convins că ai să ne poți încânta cu poeme la fel de frumoase.

Mistrețul cu colți de argint, iată de ce-mi amintește poemul tău. Felicitări, un text plăcut.

Mulțumesc pentru nobila ta intenție, aceea de a recomanda textul. Și nu e prima oară... Ce m-aș face fără ajutorul tău?!
Iar despre noutatea din poemul meu... păi ce, iubirea e ceva nou? Fiecare o simte și o spune în felul său, mai mult sau mai puțin original. Și eu NU incerc să revoluționez poezia, nu-mi stă în putință.
Mă bucur însă când unora le plac \"adierile sechestrului\" meu.

ne este dor de Primăvară... Să vină odată cu puful păpădiilor sale.
Frumos tablou ai reușit să \"pictezi\" domnnule. Succese și ne mai citim...

Oare cun iese cafeaua \"fiarta de tine\" intr-un asa alambic?!
Frumoase imagini, \"jupuite de epidrma\"
\"dați-mi o vadră cu vin
să șterg o tușă răzleață
pe-un șevalat din vecini
cu-o doamnă
stingheră,
timidă,
bizară,\"
puțin cam semeață.

X duce tava pe pamant
Iar la sfarsit ajunge sfant
Iar Y este star \"etern\"
Insa ajunge in infern.
(Dan Norea)

Ca să-și aibă toate rostul
Cel de sus ne-a dat și har.
Ia uitați-vă, că prostul
Joacă foarte natural.

imi place poemul tău, \"înghite ultimele știri ale iernii\". Și poate o veni și primăvara, că o aștept din decembrie.
p.s.
Cred că monitorul meu are o problemă. Voi vedeți ghiocei în poză? La mine-s lăcrămioare cu siguranță.

elevate experimente expune elegantul emir, exemplare, efervescente, elaborate, educative, energizante... Emblematic.

Eu am învățat \"tumoră\"... nu tumoare. (Colegiul Sanitar)
În rest, îmi place textul, chiar dacă postmodernismul nu e chiar pe gustul meu.
Baftă și inspirație!

Tot vorbind de Dragobete
Și umflând la jucării,
Ai uitat complet de fete
Că n-ai \"dop\" ca să le ții.
(Florin Ciocănaru)

Nu am \"dop\" ca să le țin?
Adevărul e, vezi bine,
Că și-așa eu le convin:
Ele au de ce mă ține!
(Ion Diviza)

Păi toate te țin Ioane
Chiar de dopul nu-se-agită,
Că nu doar la epigrame
Tu ai limba ascuțită.

Tot vorbind de Dragobete
Și umflând la jucării,
Ai uitat complet de fete
Că n-ai \"dop\" ca să le ții.

Ințepată-n epigramă,
Blonda scoate celularu\'
Decât sa mă-mungă altul...
Eu îl sun pe Ciocănaru.

Dragii mei, puterea geniului marelui poet a razbătut veacul... Eminescu a prevăzut tot ceea ce discutăm azi... Sunt convins că le știți cu toții dar, odată în plus, avem o dovada a geniului său...
\"Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă.
Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subțire
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt și dânșii... Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și prostatecele nări
Și le umflă orișicine în savante adunări
Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege...
Dar afară de acestea, vor căta vieții tale
Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale -
Astea toate te apropie de dânșii... Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.\"

Minunat ca de obicei dragă maestre... și uite ca mai redescoperă și alții \"binefacerile\" rimei... Scumpă Marie... și la noi \"inima e cea care simte versul trecut prin minte\" rareori numaram silabe. Pur și simplu simțim... Nu este așa maestre Adrian?!

Nu știu de ce a apărut doar jumătate din raționament
Am să incerc să-l duc iar pănă la capăt.
..... rezultând bine mai mic sau egal decât rău supra EL-EA
b) Bine m.m.s.egal deât rău inmultit cu EL-EA
Adică binele tinde la zero atunci când variabila este de partea sa și tinde la infinit când variabila este asociată răului...
Dar cred că raționametele matematice nu sunt chiar pe placul \"agoniștilor\"...
Am să zic altfel... binele făcut de fiecare dintre noi în parte este cu atât mai nesemnificativ cu cât ne asociem mai mulți la facerea lui și capăta valori colosale atunci când este făcut mai rar, de mai puțini dintre noi.
Este dacă vreți, o altă formă a pildei lui Isus privitoare la bănuțul dat de o batrâna într-un templu din Ierusalim.
Așa că, paradoxal, haideți să ne bucurăm că există rău, pentru că așa poate exista bine și să nu dezarmăm când binele făcut trece neopservat, deoarece asta inseamnă că există mult bine în lume...
Nu spun lucruri noi și deosebite dar mă bucur că existența lor a putut fi definită și demonstrată matematic...

Ce tablouri poate imagina un \"suflet în nevăzut vesmânt\"... \"în ceasul de tăcere\"...
\"Un fulger cară-un suflet în nevăzut vesmânt,
Durerea ca un tunet în liniste coboară,
Și rece, luna pierde prin stele un cuvânt,
O piatră plânge apa iar apa o omoară.
Răsturnări radicale de situații, contre, toate susținute de ritm, esență și ... imaginație...
Așa-i: Nu \"apa trece și pietrele rămân\"... \"Căci piatra, orișicât de tare/ Se macină și trece stând/ Iar peste trista-i măcinare/ Doar apele rămân curgând...

Adică binele aparține intervalului inchis [0,1]... Cam sumbră perspectiva... De aceea aș extinde domeniul in care inecuația ia valori...
1 este elementul neutru al funcției multiplicative (inmulțirea), la fel ca și in viață. De unul singur nu poți face mai nimic notabil, in spatele fiecărei realizări existind o variabilă care ia valori de la 1 și tinde la infinit... Cum și realizările răului sunt tot realizări(e drept că negative dar nu în sens matematic), rezultă că variabila pomenită poate sta de oricare parte a inecuației. Atunci spunem că :
a)Bine inmulțit cu EL-EA (variabila)este mai mic sau egal decât rău, rezultând bine <= rău supra EL-EA
b)Bine <= rău ori EL-EA
Adică binele este cu atât mai mic, în comparație cu răul, cu cât este mai mare variabila asociată lui și cu atât mai mare decât răul cu cât este mai mare variabila asociată acestuia.
Of... cred că raționamentele matematice nu sunt chiar pe placul \"agoniștilor\" așa că am să concluzionez altfel.
Cu cât suntem mai mulți cei care facem bine cu atât binele creat de noi, de fiecare in parte, este mai puțin important deoarece contrapunctul său, răul, tinde la zero. Dacă în schimb binele este facut mai rar, de mai puțini dintre noi, el capătă valori colosale. Este dacă vreți, o alta modalitate de expunere a pildei lui Isus referitoare la bănuțul dat de o bătrânică în templul din Ierusalim.
Așa că, paradoxal, haideți să ne bucurăm că există rău și să nu dezarmăm atunci când binele făcut de noi poete trece neopservat. Dacă nu se vede inseamnă ca există mult bine pe lume... Și ce-i mai important... binele sau orgoliul tău?!!