Poezie
In ceasul de tacere
1 min lectură·
Mediu
În ceasul de tăcere un timp a-ngălbenit.
Se cere o speranță secundei canibale.
Un cor de gânduri cerne mirosul de finit
Întors spre neființă din spații abisale.
O spaimă se întinde ca într-un joc târziu
Când, răsucită-n carne, o răsuflare mută
Răsună ca un clopot ascuns într-un pustiu
Cum numai rugăciunea tăcerea o ascultă.
Un fulger cară-un suflet în nevăzut vesmânt,
Durerea ca un tunet în liniste coboară,
Și rece, luna pierde prin stele un cuvânt,
O piatră plânge apa iar apa o omoară.
013.475
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioan dan borjugan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
ioan dan borjugan. “In ceasul de tacere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-dan-borjugan/poezie/167189/in-ceasul-de-tacereComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"Un fulger cară-un suflet în nevăzut vesmânt,
Durerea ca un tunet în liniste coboară,
Și rece, luna pierde prin stele un cuvânt,
O piatră plânge apa iar apa o omoară.
Răsturnări radicale de situații, contre, toate susținute de ritm, esență și ... imaginație...
Așa-i: Nu \"apa trece și pietrele rămân\"... \"Căci piatra, orișicât de tare/ Se macină și trece stând/ Iar peste trista-i măcinare/ Doar apele rămân curgând...