Poezie
Lasa speranta
1 min lectură·
Mediu
Lasa speranta tristetea sa imi spele,
Si-n necuprinsul sufletului meu
Acopera-ma cu un nor de stele,
C-un pescarus lovit de-un curcubeu.
Sa pot visa asa un cuib de fluturi
Imbobocit in miezul unui vers,
Sau, alergand prin stranii absoluturi,
Sa prind de mana dreapta-un univers.
S-ascund o nebunie intr-un cantec,
S-o desenez pe-un portativ de flori,
Sa te respir adanc ca-ntr-un descantec
Intr-o lumina oarba de culori.
012792
0
Ultima strofa ma atinge cel mai mult, e mai deosebita decat celelalte. Mai scrie asa!