florin bratu

ca nu e nevoie sa il cauti pe domnul diaconu. un efort minim chiar si ptr dumneavoastra (nici macar intelectual) v/ar face sa descoperiti una din cartile domnului diaconu la paralela 45, carte pe care multi dintre cei care si/au dat cu parerea in sala au citit/o (si ma refer la cei tineri).
cat despre lipsa de caracter a lui tanasescu, bateti cu gratie campii, in caz contrar ati fi stiut ca la respectivul cenaclu nu vorbeste chiar oricine, ci doar cei care sunt cunoscuti macar in zona cenaclului respectiv. evident ca se mai gaseste cate cineva sa intre ca musca in lapte, dar asta e viata, in general e bruiat \"de telefoanele mobile\", care nu au dat nici un semn cat timp a citit domnul diaconu textele.
livia rosaca / rapturi grosolane de pe poezie.ro? in fine, poate ar trebui sa va faceti temele si sa va interesati ptr ca la prometheus nu castiga oricine.

parca ai turnat pe niste schelete voit depasite pe alocuri formule si continuturi care tin de altceva, mult mai proaspat.
faza e ca mi se pare ca te joci exagerat poate cu diferentele dintre abstract si concret, nu ca asta ar fi de condamnat, mai ales ca o faci bine, insa asta mi se pare ca mai da pe ici pe colo si rateuri si cand mai e si o tehnica vechiuta ...
per ansamblu, text bun, care isi pastreaza tensiunea pe toata durata citirii lui si care mi/a placut.

bucura sa vad efervescenta asemanatoare mai frecvent pe aici. imi place si ca s/a adus din creion disctutia spre un anumit programatism. din pacate subiectul nu poate fi atins cf. regulilor si deviaza frecvent in off/topic prin faptul ca partile ce/l dezbat se incing rau de obicei.
de rest ne/om mai auzim noi. multam ptr opinii.

si a scris/o ovidiu. nici poemele lesbiei nu le/am citit, dar sunt convins ca ar fi interesante. baudelaire se apropie de chestiile de genu asta. allen gingsber, william burroughs. in momentul de fata sorokin va ramane si alti autori rusi. sunt multe exemple costin. la noi brumaru si poate ar trebui sa ne amintim si de lectia unui popa ion creanga. thalassa lui macedonski e destul de cunoscuta si doar epoca a facut sa nu fie mai influentabila. maestru probabil ramene de sade. am scris odata un eseu in care spuneam ca explicitul este blamabil cand devine scop in sine, in sens kantian, insa cand este mijloc e un teritoriu ce trebuie cucerit.

nu e deloc asa costin. noi ar trebui sa recuperam acum o perioada pe care comunismul nu a lasat/o sa se intample - beat. eu cred ca si arghezi a fost la fel de blamat ca oricine foloseste acum cuvinte ce nu se regasesc in dictionar. faza e ca eu reusesc sa obtin aici (de asta sunt sigur) o stare de melancolie utilizand un limbaj nu tocmai din zona denotativa a conceptului.
si nu. textul trecut nu are nimic explicit in el.
sunt in perioada in care am nevoie sa pot scrie bine si fracturist si neoexpresionist si neoromantic ptr a putea incerca sa merg cu sanse mai departe (o forma de sinteza sau colaj, desi acesta e putin depasit).
textul asta e cel mai aproape de fracturism, insa costin. ne place sau nu / marius ianus ca intra in istoria literaturii romane. pe asta putem pune pariu ptr ca vom prinde amandoi momentul.

imi vine sa ma iau cu mainile de par ca nu am putut vedea the dreamers. da\' vad ca e musai sa fac rost de el de pe undeva.

\"in spaima lor eterna lor
ingandurarea lor\" - doar partea asta si e dovada de gandire poetica si de suficient tupeu ptr a incerca ceva nou. am un sigur repros - caderea aia in toamna. ambiguitatea finalului cedeaza insa altcuiva decat autorului sensul, iar prin artificiul utilizat imi place mult. acu\' o sa te mai prind eu sper si la cafeaua aia. :)

triuf. am citit poemul si m/am gandit cine a dat steluta. nu o sa va vina sa credeti. nostradamus a fost totusi un agemeniu pe langa mine. chiar am ghicit.
is nebun dupa versurile urmatoare \"și sufletul se zvârcolește neputincios\" \"Departă de mine paharul ce mi-l oferi,
Cupa iubirii urlând de dureri
Sparge-o în cioburi tăioase și reci,\". de asemenea is nebun dupa versurile de pe vremea lui enachita vacarescu, care mai stie ceva neologisme, dar si dupa mierea de albine, care este la fel de dulce. pe langa faptul ca poezia e destul de slaba, mai ramane de zis ca poezia e destul de slaba.si daca rana rana e virgina, oare cum se poate deflora? no. filozofie si maieutica pe paine, ca sa zic asa.
acu ma duc sa vad si celelalte poezii instelate ale autoarei. sa incerc iar sa mimez ca sunt nostradamus?
t.a.t.u. imi pare rau, ca in poza esti simpatica, da\' textu asta e totusi f slab.

e a doua oara cand mi se intampla faza asta. scuze ptr omisiune. ma bucur ca am raspuns la intrebare si ma supara putin capul asta al meu prin nori. no ca sa zic. imi place noua ta poza :)) si astept texte noi.

daniela
incantat de trecerea ta. mi/a placut felia de lamaie. multam de cuvinte

maria
ma bucur ca ti/a amintit. uite ca m/ai facut un pic curios. nici eu nu il stiu.

carmen
felicitari mai degraba tie ptr arta chinezesca a interpretarii. multam de gand.

robert
asta a durut...presupun ca stii :)).cum iti zisesem textul face parte dintr/o serie, in care repetitia e una din tehnicile prin care sper sa obtin oarecare unitate. da acu o sa revad textul in sine si ansamblul. :)

florin
prima trecere. e bine ca e de bine :). multam

carmen
multumesc mult. ce sa zic, de fiecare data spui cuvinte pe care nu stiu cat le merit.

lucian
si tie multumesc. si probabil ca ai dreptate acolo, da\' nu m/am putut abtine.:)

cristian
eu is innebunit dupa faze din astea impertinente, dar de obicei imi fac mai bine temele si am si argumente. tu esti deocamdata doar la faza impertinenta. da\' trag sperante pentru tine.

lucian

ba chiar bun, poate cu excepția finalului puțin cam intuit mai devreme decât ar fi trebuit. însă, oricât de mult mi-ar place să citesc pe aici câte ceva, la fel de mult mi-ar place să văd și ceva schimbări stilistice. nu știu de ce. poate că textele devin prea previzibile la un moment dat. :)
de rest, încântat ca de obicei.

multam adina. misto citatul din naum. frumoasa trecere. ;)

aceasta autoare in genere. pana si cand se joaca (infantilismul si joaca oare nu sunt pana la urma premise ale evolutiei? inclusiv culturale?) reuseste sa o faca cu staif, sa zic asa. chiar si micile imperfectiuni au savoarea lor (personal dezavuez jocul cu constata e dus / altul la constatat, care putea fi mai subtil pe gustul meu).
fata de dediu imi place si secunda strofa, mai ales pentru jocul ritmic creat de ultimul vers, dar si ptr impactul pe care il vad in context (ca fina ironie). de altfel, o ironie la fel de fina si de reusita este si ultima strofa.
numai bine

mi se pare in primul rand o vaga schimbare de stil. cuvintele nu mai sunt atat de coagulante in versurile astea, precum le staim eu in alte poezii ale tale, ci lasa printre ele subtile respiratii. ceea ce e de bine zic eu. extrem de interesenta si probabil la marginea blasfemiei este secunda strofa, care ideatic imi place mult.
as avea retineri doar la \"isi freca (degetele) inima\" deorece verbul freca pe langa complementul direct inima nu prea cred sa aibe chiar aspectul pe care probabil autorul a mizat, ca sa nu mai vorbesc de eventuale contatii.
de rest, numai bine.

ai drepatate linea.
povara mea este analiticul, cerebralitatea. ma doare uneori lipsa intuitiei pe care tu o ai pentru ca frumusetea trece pe langa mine cu o adiere de suflet.
si totusi gaesc in asta o voluptate dureroasa. paradoxal cumva aceasta volupate o cer din nou analizata.

* scuze.
pe acolo e \"dreptate\", \"gasesc\" si \"voluptate\". sunt de-a dreptul jalnic uneori

pot folosi imaginea pe care ai trimis/o in locul fotografiei care ar trebui s/o postez?
imi foarte place

uff. se pare ca aveti dreptate. ce sa mai zic.
o sa vad la un moment dat ce se mai poate face. poate o sa sterg ultima parte.
oricum mersi ptr. cuvintele frumoase si sper sa ne mai auzim.

doar ca intre subiectiv si obiectiv, triste fete ale aceleaiasi monede (n/am aflat inca daca euro)suntem intotdeana noi . ontologia cred ca oricum a murit. traiasca estetica. deci scrii o poezie - o perspectiva evident subiectiva - care se traduce undeva intre creier si inima al naibi de frumos.