Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

stare

2 min lectură·
Mediu
ochiul tău verde plutind spre insula hokaido
ca un miros de aer proaspăt în pânza corabiei
și grădinile acelea de nisipuri perfecte și ceai verde
curgem unul după altul prin gâtul obscur al clepsidrei
alunecăm pe pereții albi și înclinați ai camerei
în copitele nesfârșitelor herghelii de cai liberi
ca niște centauri salutând în două picioare visele noastre
cu un nechezat de câmpii nesfârșite și calme
mailul tău îmi pare astă seară atât de trist încât spațiul
se curbează pentru a mă face de durere covrig în jurul lui
și a lăsa să îmi crească din gură arbori de cauciuc
într-o junglă cu țipete stranii noapte de noapte
împlântate în ceruri ascuțite și grave
tu nici nu știi povestea aceea a oamenilor absurzi
cu gurile lor ca niște gheare mușcând timpanele mele a cretă
ascult ceva cu supradoze curve și sinucideri în masă
ca dintr-o lume fără margini și fără lume
prin capul meu trec toate carnagiile secolului XX
cu fumul grețos al crematoriilor de la auschwitz
și mitralierele sovietice din pântecul femeilor lehuze
și porumbeii albi plutind însângerați deasupra lucrurilor
dacă aș mai pune un X aș aștepta reîncarnarea marchizului
între o femeie blondă și venirea extratereștrilor
cu pulpele cutremurându-se dezvelite și încordate
ochiul tău verde plutind cu pânzele împroșcate de vânt
cu furtunile năucitoare din oceanul acesta
hokaido miros de pescăruși cu aripi cu pene cu zboruri
aș putea sări într-un picior de fericire ca ultimul peștișor auriu
ochiul tău verde ochiul tău verde verde verde
agățat de tavanul din care picură de deasupra
țipetele orgasmice ale unei femei posedate ca într-o exorcizare
ochiul tău verde și lebedele grațioase dintr-o pictură cubistă
ochiul tău verde și insule acelea nemărginite de sare
și flori precum copilăria mea cu cântecele duioase de leagăn
și orezul cu lapte și cacao cu zahăr
ochiul tău verde și seara asta care-și scuipă sângele
înfricoșător de real înfricoșător de înfricoșător
ochiul tău verde de un verde năucitor și imposibil
mai gândesc totuși să deschid ușa apartamentului înainte de moarte
076
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
335
Citire
2 min
Versuri
39
Actualizat

Cum sa citezi

florin bratu. “stare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-bratu-0011716/poezie/137262/stare

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@elena-albuEA
Elena Albu
Felicitari pentru primele doua strofe!Celelalte mie nu-mi plac, dar vor fi pe gustul multora de pe site.Asa cred...
0
@florin-bratu-0011716FB
florin bratu
ptr prima trecere, cred (sper să nu gresesc). simplu și la obiect cum s-ar zice.
0
@adina-batirAB
Adina Batîr
Florin, ma bucur ca (inca) mai exista aici oameni valorosi. Ai manuit foarte bine discursul poetic pana in punctul unde ti-ai propus sa ne tai rasuflarea: \"mai gândesc totuși să deschid ușa apartamentului înainte de moarte\". Vad ca treci cu mare abilitate prin campuri cu balans, penduland intre starile sinelui si starile induse de ochiul verde ca pe niste trepte.
O citesc si pe Anca.
0
@vlad-turbureVT
Vlad Turbure
mă bucur de versul final, și nu numai;fără pic de răutate, ba dimpotrivă - \"ale unei femeii\"(??)
0
@florin-bratu-0011716FB
florin bratu
adina - ne citim
victor - esti prea ermetic. nu prea am inteles.
0
@radu-herineanRH
Radu Herinean
deci ce facem cu \"femeii\" si cu \"sarii\" ????
0
@florin-bratu-0011716FB
florin bratu
imi vine sa ma duc eu insumi pe insula aia sa imi fac sepuku. mai ales ca cineva, mai mult sau mai putin ermetic, gasise ce era de gasit. si totusi, radu, cred ca esti un pic rautacios cu titlul commului tau. \"sarii\" nu am gasit, desi am citit de trei ori, ca ma stiu aiurit.
0