Privesc în gol, aștept să se umple

îmi păstrez unghia în carnea buzelor și-mi las ochii să se verse peste geam. așchii speriate se înfig pe sub cearcăne să le înroșească. e totul gol, goliciunea e totul, goliciunea e goală sub lumina de acum așteptarea asta surdă și anxioasă îmi fierbe maduva. agit cu podul palmei un pahar. cu lapte degresat. e limbul conștiinței. e gol acum paharul. îi simt dureros vidul precum mă privește. când am băut laptele? dacă a fost... aștept să se umple... lumea de parfumul tău iar tu să mă umpli pe mine să se stingă cerul de rușine că te-ai smuls din el. să se spargă paharul să-și înfrângă vidul. privesc în gol, aștept să se umple