FLOARE PETROV

valuri mă poartă-n larg ca pe o velă vâslesc în noapte cu năvalnic dor viața mea a fost o mistică telenovelă am învățat să iubesc să iert să ador. am iubit puternic cu patimă de nimfă pe

privesc spre cer din al nopții pridvor acolo dăinuie acum bărbatul meu dorurile de el curg precum un izvor am să-l ador am să-l iubesc mereu. am să-l cinstesc cum știu numai eu ca pe un

dorințele toate acum sunt dospite o pâine de lumină am să coc pe vatră trece prin fața mea căruța cu ispite înghit în sec tăcută ca o piatră. nimic nu mai vreau să cer de la viață moartea mi-a

mă simt uneori o pasăre de noapte gândurile-mi zboară peste o vieții preerie trimit spre stele fremătătoare șoapte sa-mi pună pe aripi serafice lumini o feerie. dorul de iubit se-ntinde ca un

te chem te strig mi-e dor aprig eu n-am să-ți uit iubirea niciodată mi-a fost în viață singurul câștig acum inima plânge desperecheată. iubitul meu sufletul meu pereche să mă aștepți ne vom

între noi iubite e cerul cu lumini line aripi mi-aș dori la tine să zbor aste prea arzător dorul de tine îmi știu durerea sfinții din sobor. iubite știu că acum stai de veghe alături de îngeri

simt că s-a pogorât în mine Sfântul Duh sufletului meu ia dat aripi să zboare să cuceresc noi drumuri prin văzduh deasupra lumii să plutesc ca o boare. privesc spre viitor cu mare

Olimpul reverberează mă închipui Penelopa și cu zeii la fiestă vreau să le fur fericirea în apele Styxului pot să-mi adap antilopa și să sorb și eu cu sete să-mi iau nemurirea. cântă adânc acum

ziua se primenește când mirificul zefir împrăștie parfum diafan de trandafir prin iarbă rourată dansez desculță emoții aurii spre soare se înalță. fluturi îndrăgostiți curtează

se extind în noapte constelații de sori se extinde lumina conturând revelații acolo nu-s probleme și nici stresori acolo doar aș vrea să cuceresc spații. cu visul meu măreț duc o cruciadă un

e vară e noapte și cad Perseide în ploaia de stele sufletu-mi îmbăiez să aibă-nsemnătate gândurile mele de steaua mea să nu mă-nstrăinez. acum ca niciodată sunt aproape de cer ating cu gândul

dorului îi spun să zboare printre egrete liniștea să își găsească în azurul cordial să nu mai răscolească eșecuri și regrete să capteze veselia din sistemul radial. însă dorul este mai puternic

sufletul meu are optimism de englez cu el pot învinge stihii și năpaste neînțelegeri emoționale pot să reglez când fac pelerinaj printre nobile caste. la icoana Maicii Domnului mă rog să-mi ia

aș vrea iubite să te mai visez cu multă iubire să te dezmierd pentru tine să cânt și să dansez niciodată să nu te mai pierd. să exprimăm iubirea-n ritmuri senzuale doar cuvinte dulci să ne fie

amintiri din trecut zilnic sortez să îmi mai spună că am fost iubită cu ochii în lacrimi cerul îl scrutez acum inima mea este zdrobită. mi-e greu să trăiesc fără iubirea lui alesul meu

mii de păduri au ars la modul tragic nu credeam soarele să fie nemilos din arbori s-a născut cântecul magic și aerul curat vital suprem folos. păsări au murit în chinuri crunte căprioarele

emoțiile-mi zburdă ca fluturii în lunci încă este vară și cerul este cordial chiote de veselie împrăștie prunci aș vrea să vestesc un timp ideal. împletesc gânduri cu razele fine umplu zilnic

soarele mă vrea energică și distractivă mi-a dat iarăși întâlnire la mare să dansăm în valuri cu inițiativă să le simțim finețea seducătoare. cu plete aurii și cu șic breton vara se pregătește

sunt nopți pe care ca ziua le trăiesc când sufletul meu nu vrea să se culce împart cu stelele viața ce o iubesc lunii îi împărtășesc iubirea mea dulce. este adevărat pentru iubire sunt vie o

iubitul meu cea mai dulce ispită m-ai cucerit cu inima plină de vrajă în căsnicia noastră fiecare clipită a fost ca un dans de egrete pe plajă. acum doar cu amintirile am rămas cu ochii plânși

vara îmi satisface setea de euforie triluri de ciocârlie îmi strecoară în suflet parcă aș fi câștigat la marea loterie bogată-s cu entuziasmul de răsunet. soarele îmi transferă energii

ca un pescar iubite m-ai prins în plasă și am rămas captivă într-o mare iubire dar tu ai plecat din lumea frumoasă și m-ai lăsat străpunsă de mâhnire. nicicum n- am să-l înțeleg pe Dumnezeu de

aștept cu încredere o boare de vânt și o ploaie sfântă incendii să stingă groaza de foc s-a extins pe pământ nu credeam că vara poate fi nătângă. dar sper că Luna îl va răcori pe Soare ghețari

mă topesc treptat ca un fiord focul din mine nu-l mai pot stinge m-aș ascunde de el la Polul Nord sperând că răul îl pot învinge. o ploaie sfântă cerșesc acum la poarta cerului