FLOARE PETROV

poporul român nu încetează să mă fascineze. majoritatea românilor traversează vremuri grele, nevoile de confort sunt tot mai mari, s-au înmulțit, viața este tot mai scumpă, dar românii fac haz de

Iisus Hristos, mântuitorul nostru tu ești iubire absolută, am primit lumina ta sfântă, lumina ta este sănătate este înțelepciune, lumina ta este noroc și fericire, lumina ta este pace și liniște în

sunt îndrăgostită de Cuvânt de Poezie de lumina hristică din spiritul meu m-am desprins de veacul de erezie lucrez umăr la umăr cu Dumnezeu. Doamne mi-ai pus pe limbă vorbe de duh mi-ai pus în

privesc cu ochiul minții lumea lui Dumnezeu între minuni și dezastre se desfășoară eu sunt înzestrată să fiu al lui thezeu să-i scriu dictările pe-o pagină solară. sunt vocea lui tainică sunt

sistemul de gândire se formează în creier și se dezvoltă prin cele cinci simțuri, văzul, auzul, mirosul, gustul și pipăitul. simțurile îi furnizează creierului informații reale în permanență pe care

o majoritate covârșitoare a umanității posedă o gândire inferioară, mediocră, care generează viruși informaționali în intrinsec cât și în natura înconjurătoare. mentalul întunecat, pesimist

culeg roadele credinței și înțelepciunii umăr lângă umăr cu Iisus Hristos dau foc la tămâie să ardă ca tăciunii pun pe masă pâine și vinul gustos. iubirea din mine plămădește energii sunt luminate

este miezul zilei, focul sacru se află în mine, gândurile emoțiile , amintirile clocotesc încă de la răsărit, spiritul meu de lumină prepară delicioase rețete cognitive să hrănească divinitatea,

Iisus Hristos spune în evanghelii, eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. eu fac o modificare și spun începutul și infinitul. spiritele evoluează la infinit, universul evoluează la infinit,

la sfârșitul lunii Mai în anul 2021, după plecarea soțului meu în lumea de dincolo a celor drepți, pentru ca să mai alin, să reduc durerea, tristețea, singurătatea mi-am luat o cățelușă cu vârsta de

nicăieri in lume nu există o mai mare și mai valoroasă bogăție strămoșească precum a românilor. tradiția și obiceiul ancestral ia menținut pe români într-o credință măreață în divinitate. câte județe

cu lumânarea aprinsă lângă icoană cu sufletul curat l-am primit pe Hristos iubirea din mine i-o ofer ca hrană este istovit, flămând și setos. am și bucate bine condimentate cu busuioc, cu

din turnul de veghe singură, abătută îi dau lui Dumnezeu un telefon îl întreb ce mai face ce mai meșterește în fundal cântă silențios un saxofon romanța iubirii care-l înveselește. îmi spune

baladă pe roata olarului bunule Dumnezeu Atotcreator, sunt lutul din mâinile tale modelează-mă după cum îți este voința, dar să cânți în timp ce lucrezi cu mine, să mă faci o ulcică să bei

am certitudinea elaborată că magnificul Soare este creierul lui Dumnezeu, și totodată conștiința de zi a universului. guvernează idealurile mărețe, principiile supreme filosofice, ctitoritoare, ca de

pentru ca viața să fie un continuu miraj,e necesar ca sufletul și inima să fie pline de de iubire și credință concentrată în Dumnezeu și în natura înconjurătoare. semne și semnale bune optimiste a

colecția de prieteni face parte din comorile inimii și conștiinței. cu cât avem mai mulți prieteni cu atât mai mult ne este asigurată liniștea și fericirea, prietenii devenind pe deasupra sursa

înțelepciunea ancestrala dobândită în prag de senectute, mi-a întărit convingerea că bunul Dumnezeu ne trimite la viață cu o zestre cerească destul de mare, considerabilă funcție gradul de evoluție

am convingerea puternică, efervescentă din ce în ce mai mult,că fiecare om trebuie să fie prieten cu toată lumea, primul pas important pentru ca pacea să fie indestructibilă, invincibilă, pentru ca

simt că pe degete vrea să mă joace timpul stăpânul vieții și a morții ca nebunul mă poartă încolo și-ncoace și mă acoperă cu norii tristeții. mai știu că bătrânețea este un atu o înțelepciune

boabe de iubire pun veselă în brazdă ca porumbul să crească până la Toamnă pentru flămânzi să fie bună gazdă să dăruiesc și universul mă îndeamnă. fumez cu răzvrătiții a păcii pipă pun piatra

Anul Nou îmi bate la ușă în ritmuri dragi de plugușor fără fular și fără mănușă îl iau în brațe ușor ușor. are gust de șampanie și tort și mă invită vesel la sârbă sunt bătrână dar fac un

sufletele noastre se caută iar aleargă prin stepa tăcută a poeziei pe buze se naște un zâmbet de jar pornim pe rând în vremea freneziei. gândul drag de-a te ști lângă mine mă poartă cumva