FLOARE PETROV

în mijlocul naturii nimic nu e fals sublim toate făpturile se armonizează fluturii dansează cu florile vals lumini îngerești pe ceruri veghează. mierle cântă mai frumos ca niciodată cireșii și

privesc cerul acoperit de stele accept invazia atât de luminoasă prilej de feerie pentru clipe grele motiv de extaz cu tentă prețioasă. se îmbăiază-n raze și cuvântul și visul meu de creator

simt torentul sonor de muzicalizare sângele vuiește în ritm de rapsodie între minte și suflet e o armonizare cu gama dragostei ce naște-o melodie. privighetori în codri dau concerte a înviat

trăiesc în infinitul voluptos al împlinirii plutesc ades întro amețitoare înălțime prin poezie simt complexitatea firii mă trezesc mereu inspirații sublime. m-am educat în conștiința de

toată viața mea e botez în lumină m-am născut primăvara în zori sunt înlănțuită de credința divină iubesc cu grație constelații cu sori. parfumul florilor subtilizează spații împodobesc

renunțarea la vis e o formă de chin un fenomen dramatic fără energie dar eu visez sub cerul ca un baldachin din steaua mea se cerne sublimă magie. nu , nu renunț la formele de nostalgie dar

pornesc cu visul prin ample miraje mă călăuzește iubirea lui Cristos adâncită în cele mai pure peisaje sorb lumina unui luceafăr glorios. am întrebări obsedante caut răspunsuri în cerul

miracolul învierii este aproape lumini suave se aștern pe pământ se topesc zăpezi s-au dezghețat ape a venit primăvara pe aripi de cânt. țara s-a umplut cu mândri ghiocei cu mărțișoare vesele

a venit primăvara cu mărțișor pe piept lumina blândă crește înverzește pustiuri soarele îmi arată drumul cel mai drept prin văile gliei doinesc vesele râuri. prin codri de vise sunt triluri de

risipesc viața în pasteluri și sonete timpul se prelinge prin sclipiri de topaz în bogăția lui de parfumuri discrete sunt împăcată și fac mare haz de necaz. am găsit echilibrul axelor

privesc luceafărul lumina lui blândă mă inspiră să scriu sonetul nocturn ating extazul cu ardoare crescândă sunt spirit romantic nicicum taciturn. sufletul se-nvăluie cu lumini fericite se

dezvolt mereu atitudini și abilități am înâlțat credința pe supreme culmi lumea mea e plină de posibilități freamăt vertical precum codrul de ulmi. prețul ființei mele este unul

în lumea aceasta sunt mărturisitoare povestesc în versuri câte-n lună și stele sorb nestingherită lumini fremătătoare răspândesc prin spații sonete și rondele amintiri mă năpădesc ca flăcări

astăzi îl sărbătorim pe Dragobete veșnicul îndrăgostit de viață aromele iubirii pot să ne îmbete fiorii fericirii licăresc pe făță. este vremea marilor îndrăgostiți fete superbe se stropesc cu

trăiesc suprema cucerire și avântul sublim Paradisul are toate căile amplu deschise sunt mereu mândră de curajul meu optim de-a răspândi în lume dorințe mari și vise. am fascinante gânduri a

bunul Dumnezeu este iubire absolută supremul principiu divin universal înaintez spre el - trăire revolută zi și noapte fac salturi în astral. setea mea de lumină este ardentă îmbrățișez cu

trăiesc vârtejuri între flăcări vitale ardori pasionale sunt ca lava fierbinte țâșnesc în înălțimi albastre astrale cu toate gândurile pășesc tot înainte. mă străduiesc să fiu mereu

din cunoaștere derivă adâncimea iubirii realități pătrund progresiv în ființă romantismul cromatic în oglinda culorii mă face suavă în portocaliu roz în dorință. conștiința divină convertește

sufletul e fântână cu stări cristaline în puritatea ei se oglindește cerul elanurile-s tandre- realități senine cu dragostea curată se umple eterul. iubirea este prima sursă de

prin muzici înțeleg bucuriile lumii în ele se ondulează întreg universul cu tot infinitul dureros al asprimii în esența lor transpare și versul. muzica face iubirea sublimă fecundă viziuni de

viața lumii este supremă valoare învăluită-n muzici în arte sublime timpul vibrează în suflete sub soare elanul dansant trece prin mulțime. prefer grația în loc de urâciune avânt pasional în

am devenit lucidă clară senzitivă bătrânețea mi-a adus înțelepciunea care dezvoltă-n mine latura creativă prin extaz poetic resimt vioiciunea. sunt precum fântâna cu ape cristaline nesecată-n

ce frumoasă este noaptea înstelată cu luceferi care cern vise mărețe cu luna strălucindă și imaculată mă umple cu senin cu multă tandrețe. trăiesc beatitudine în violet trec pe file albe stări

sunt fericită până dincolo de devenire am amintiri din lumea plină de miraje am de la pieteni multe superbe suvenire trăiesc transfigurări fără de trucaje. ating discret extazul mare