FLOARE PETROV

lansez spre cer un vis ca pe-o rachetă este neîntrecut, ardent, mistuitor trece de ploi de nori petrece o cometă este neîntrecut, ardent, mistuitor. vreau strălucirea stelelor discretă ca să

simfonia culorilor la târgul de flori răspândește parfumul suav și discret se strecoară prin aer și ajunge în pori luna Mai e magică și plină de concret. zâmbesc în soare petunii și

mă transpun în idealul de cucerire ating cu sentimentele cerul cu astre adâncimile vieții percep o izbăvire o augustă zidire cu bolte albastre. mă oțelesc în misiune și-n destin în

vrăbiile-mi fac la geam o serenadă cântă toată ziua fericiri de azur visele de plop au început să cadă puful libertin e peste tot în jur. ard de dorințe și de transparențe sunt preocupată de

sunt beată de fiorurile romantismului meu am pornit într-o direcție până la capăt veselă desțelenesc iubirea pentru Dumnezeu existența mea se compune din freamăt. stele-mi alimentează viziuni

ca-ntr-un cult trăiesc apropieri subtile de Dumnezeu și de Cristos mântuitorul ating simboluri dintre nopți și zile cuprind astrul cerului senin, cuceritorul. culeg lumini stelare cu mare

anotimpurile au dezvoltat mirajul peisaje ample se revelează-n vise e amplificat în lume și curajul pentru zborul cosmic pe ceruri deschise. am întins aripi spre vaste depărtări pe drum de

ascult concertul de mierle în codru arborii se mlădie în vântul jucăuș razele de soare mă mângâie tandru sorb apa de izvor strâng picuri în căuș. cerul toarnă iubirea, harul cu mărinimie port

poezia mă transpune într-o stare sublimă curge prin sânge iute ca râul de munte dezvoltă sentimente în suflet și-n inimă și peste volburi mari crează o punte. poezia, muzica sunt ca două

sufletul trezește amintiri din trecut vreau să renască visul din tinerețe vreau să împlinesc tot ce nu am făcut să scriu romanul vieții cu acuratețe. vreau o primăvară eternă, sublimă liliacul

în freamăt lăuntric lumi definite se mișcă cu febra trupului iradiantă se nasc fiori avântul scriitoricesc spre ceruri se urcă trecând ca săgeata prin neguri și nori. caut sfinții să mă

în poiana cu narcise greieri fac spectacol miresme parfumate se răspândesc în zare mereu în luna mai se-ntâmplă un miracol vesel timp se pregătește de modernizare. verzi parcuri în orașe se

noaptea-i întreținută cu o ploaie lină toti arborii se bucură de dulce festin crinii înfloriți freamătă se alină nesfârșite gânduri se-aștern pe destin. nu dorm compun iar voluptoase

port romantismul ca pe un giuvaer mă sincronizez cu stelele albastre să nu ridic mirări negre spre cer stau de vorbă cu florile din glastre. nu-i fac reproșuri timpului nicicând îi sorb

mi-e mâna daltă sculptează în stâncă a iubirii statuie solemnă selenară romantismul rodește o frumusețe rară linistind muntele jalea lui adâncă. un piedestal cu tandre sentimente răsare sub

deschid sufletul pentru splendoarea paradisiacă lebedele pe lac plutesc într-un dans lin îngerii pe role colorate se fericesc din plin ar vrea ca ziua asta blândă să nu treacă. pe bănci

se produce lent schimbarea la față cearcăne și riduri le port cu mândrie am trăit intens în frumoasa viață cresc între poeme din copilărie. mă îndrept senină către senectute în cer mă judecă

grindina zdrobitoare distruge recolte averse mari de ploaie gospodării inundă furtune și tornade iar dărâmă bolte pe mări și oceane corăbii scufundă. Doamne Dumnezeule dă-ne climă blândă să

e primăvară natura se pierde în raze gânduri se reazemă pe lumi nesfârșite nimburi aurii se transformă în fraze sfârșesc în creații orele nedormite. trăiesc ca și cum lumea este a mea pe culmi

sunt rob ceresc în trup sunt prizonieră dar spiritul deține multe chei de viață chiar dacă trudește la grea carieră la Cina de Taină cu Cristos se răsfață. iubesc destinul cu închisoarea

nu port vre-o mască și nu mă prefac când iubesc viața așa cum este ea strădanie să-i fiu lui Dumnezeu pe plac șlefuind credința ca pe o peruzea. țes în conștiință visele îndrăznețe împregnate

în arcuiri de simțuri mă simt arc și boltă stau cu fața înspre cerul pururi înstelat în conștiința mea credința se dezvoltă să cucerească sfere pe unde n-am umblat. fiecare rază e ca o minunată

cuprind iluminarea în vis de transcendență plutesc în zborul cosmic printre stele am strâns iubiri semantice în existență îngerești melancolii cresc gândurile mele. veselă mi-am pecetluit

trăiesc extaz vremelnic și beatitudini nutresc elanul afirmării, grăitor compun sonetul vesel pentru solitudini timpul se modelează fin, cuceritor. dragostea se produce cu intensitate săpă