Iernii dintre noi

1 min lectură·5 martie 2003

Mediu

Eu ți-am iubit zvâcnirile de nea

și diminețile cu ochi de peruzea,

am rătăcit poteci din munți, uitate,

tu știi că n-am iubit vreodată pe furate!

Te-am căutat ca pe-un potir visat

să-mi limpezesc privirea mea cea aspră,

te-am sărutat în noapte...ai uitat,

mireasma ramurii de brad din glastră ?

M-ai învățat însă și să aștept o zi

când pentru primăvară te voi părăsi.

Și-acum ? Îmi troienești drumul spre ea...

Am și uitat ce-i patima de nea!

012.770

Eugen Constantinescu. “Iernii dintre noi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-constantinescu/poezie/38267/iernii-dintre-noi

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

mi-a placut\"zvacnirile de nea\", in strofa a doua ai incrucisat rima, sfarsitul nu e foarte convingator