Poezie
Raiul
(Mențiune, Timtim-Timy, 2016)
1 min lectură·
Mediu
Într-o zi, printre zăbrele,
Trei flori din fereastra mea,
Furioase și rebele,
Fiecare se credea
cea mai cea!
Plină de parfum, zambila,
În culorile-i de bal,
Tot spunea că e Regina...
Șatirata orhidee,
Auzind ce crede ea,
La asemenea idee,
Îi răspunse cam așa:
Doar trei zile într-un an
Ai culoare și miros,
După care...ce folos?!...
Te presează-ntr-un ierbar,
fără har!
Fetelor învoalte, crețe,
Eu sunt cactus de Sahara,
Se-nțepă un Peyote,
Înfloresc atât de rar,
dar din dar!
Între timp, de prin răzoare,
Începură coruri multe
De lalele, de narcise și pansele:
Vai de voi, stați la fereastră,
În ghiveci, printre zăbrele!
Vă credeți cele mai cele!…
V-a iubit pe voi vreo rază,
V-a îmbrățișat vreo ploaie?
Îngâmfate prizoniere,
Viața voastă e captivă în ghiveci,
veci de veci!
Într-un loc ce nu-i al tău,
Libertate n-o să ai!
Ca să te consideri zeu,
Fie floare, fie om,
Să ai propria grădină
Și botezul...
primei raze de lumină!
N.B. peyote: denumire dată unei specii de cactuși
023.572
0
MA