când colindătorul greșește gazda

n-am repetat cu tine colindul până ce cuvintele s-au înșurubat în sensul lor figurat nu ți-am cumpărat sorcovă și ți-am spus să n-o ții de vârf că-n viață toate lucrurile au o parte fragilă... nu ți-am aplicat pe straiele de sărbătoare buzunare tivite cu spaimele mele... ce-ai căutat hilda prin noroaiele de la periferie să-ți consumi kilowații sufletului degeaba... te-am trimis pe bulevard la palatele dinspre răsărit unde ușa se deschide cu telecomanda acolo să fi strigat ”URA” cum care ura hilda bolboroseala din refrenul ”tare ca fierul/iute ca oțelul” nici despre oțel nu mai știi e vârful săgeții suntem o săgeată așa ți-am spus dar ai greșit pieptul hilda te-ai înfipt în pământ.