Poezie

Din raza lunii

1 min lectură·4 mai 2010

Mediu

Trecut-au anii dintr-o dată,

Stă luna palidă pe-un ram,

Cu raza ei aprind îndată,

Feștila gândului la geam.

Ne-am cunoscut din întâmplare,

Pe-al drumului nescris destin,

Voi lumina c-o lumânare

Poteca viselor ce vin.

În balansoarul vieții duse,

Ne legănăm cu amintiri,

Vin clipele, demult apuse,

Ca fulgerul trec prin priviri.

Suntem cărunți, albiți de neaua

Ce peste noi s-a așezat,

Ne ștergem fața cu perdeaua

De lacrimile ce ne-au dat.

Pășind ușor, vii lângă mine,

Cu mâna blândă mă alinți,

Mireasma ta de nopți senine,

Stârnește iarăși, vii dorinți.

Ne-mbrătișăm făr\'de cuvinte,

Misterul dragostei nu-l știm,

Vine la fel ca înainte,

Fior adânc, când ne iubim.

Þi-e trupul veșnică minune,

Mă poartă către infinit,

Geloase stele vor apune,

Ești universul ce-am dorit.

Trecut-au anii, dintr-o dată,

Timidă, luna a plecat,

Cu raza ei nevinovată,

Neaua din păr a spulberat.

002.578

Ene Adrian Daniel. “Din raza lunii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ene-adrian-daniel/poezie/13939425/din-raza-lunii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.