Poezie
landscape
2 min lectură·
Mediu
să prespunem că într-o zi îți vine o poftă nebună să mănînci smochine
mai ai doar două tichete de masă
deschizi frigiderul și ai senzația că ai eliberat un poltergeist
plimbi smochinele prin gură le strivești cu limba
frigul ia forma unui aligator care te înhață și te tîrăște
în bîrlogul lui te lasă la putrezit
ți-ai dori să ai o limbă uriașă să plimbi lumea asta prin gură
apoi s-o strivești
exact zece minute
să exersezi cum ar fi să fii tu însuți
ți-ai dori să te cheme ezechiel și să prezici
că astăzi plouă și nu ai umbrelă
mimezi umezeala și părul ud
apoi
cele zece minute s-au scurs
dacă vei avea șofer și mașină vei scrie astăzi
despre un sobar sau un avocat de țară
bună ziua mi se pare interesant ce se întîmplă în dumneavoastră
te uiți ca un bolnav pe care îngrijitorii îl scot la aer
astăzi ai voie să te ridici în vîrful picioarelor
să trimiți o scrisoare
să mănînci un măr cu tot cu sîmburi să speri
că din tine va crește o livadă
fratele tatălui tău a murit în colonia de lîngă fabrica de zahăr
a stat vreo patru zile pînă l-au mirosit
au dat vina pe aligatori și-au scotocit șifonierul
nu l-a plîns nimeni
nevastă-sa a trimis bani și-un costum
au făcut o groapă de șase metri
să nu mai iasă la suprafață nici măcar rădăcinile
să presupunem că într-o zi îți vine o poftă nebună
să mănînci oameni sau cel puțin niște degete
tu știi că degetele spun totul despre un om
cît a trăit pentru sine cît a murit pentru altul
deschizi frigiderul și te cuprinde senzația bruscă
de pui dezosat
te strîngi mai bine în tine te înfășori în propria piele
ți-ai dori să fii o ciupercă uriașă să nu te atingă nimeni
astăzi ai voie să te ridici în vîrful picioarelor și să-ți închipui
că dincolo de marginea patului e o fîntînă în care cazi
fără să te oprești
084379
0
